Traficanții de droguri nu și-au luat pauză în timpul pandemiei de coronavirus.

Astfel, potrvit Europol, traficul de stupefiante a explodat în timpul pandemiei de coronavirus. Traficul de cocaină din America de Sud spre Europa a ajuns „la cantităţi record", a spus Sascha Strupp, analist strategic pentru traficul de droguri în cadrul acestei agenţiei a UE pentru cooperare în materie de aplicare a legii.

„Coronavirusul nu a avut nicio influenţă asupra traficului (de droguri) pe rutele maritime", a afirmat Strupp, care a precizat că acest comerţ cu narcotice este "o piaţă tot mai mare".

Deşi este greu de estimat exact cât de multe droguri au fost traficate, investigatorii au observat o creştere a cantităţii de narcotice confiscate.

În prima jumătate a lui 2020, peste 25 de tone de cocaină au fost confiscate în portul Rotterdam, mai mult decât dublu comparativ cu cantitatea descoperită în aceeaşi perioadă din 2019, un an în care cele 34 de tone de cocaină confiscate au fost deja un record.

Poliţia olandeză a găsit luna trecută cel mai mare laborator de cocaină descoperit vreodată în Olanda, unde erau procesate circa 200 de kilograme de cocaină pe zi, în oraşul Nijeveen din apropierea de graniţa cu Germania.

Conform Europol, cea mai mare parte a cocainei ajunge în Europa prin Olanda, Belgia şi Spania.

Europol apreciază că grupările criminale au trecut recent la traficul de droguri în special pe căi maritime, ascunzându-le printre alte mărfuri, cum ar fi echipamente medicale, în contextul în care traficul aerian s-a prăbuşit aproape complet din cauza pandemiei.

Cifre liniștitoare pentru România

România continuă să se numere printre ţările cu cel mai scăzut consum de droguri în Europa, iar cele mai consumate droguri ilicite în ţara noastră sunt noile substanţe psihoactive (NSP), canabisul, cocaina/crack, medicamentele fără prescripţie medicală, ecstasy, potrivit unui studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).

Cele mai scăzute valori ale consumului de droguri în România sunt înregistrate pentru heroină, LSD, amfetamine, solvenţi/inhalante, relevă cel de-al şaselea studiu de prevalenţă a consumului de droguri în populaţia generală - GPS 2019, unul dintre cei cinci indicatori epidemiologici cheie utilizaţi la nivel mondial şi european în monitorizarea fenomenului drogurilor.

„România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, situându-se sub media europeană a consumului pentru majoritatea drogurilor, chiar pe ultimele locuri. (...) Consumul experimental (cel puţin o dată în viaţă), la nivelul populaţiei generale, este de 10,7%. Prevalenţa în ultimul an (consumul recent) este de 6%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună (consumul actual), se observă o prevalenţă de 3,9%", potrivit ANA.

În funcţie de grupa de vârstă, cele mai mari prevalenţe, indiferent de perioada de timp analizată, se înregistrează pe segmentul 15 - 34 ani. Pentru segmentul de vârstă (35 - 44 ani), se înregistrează prevalenţe de peste 3 ori mai mici.

Drogurile pentru care se înregistrează scăderi ale prevalenţei consumului de-a lungul vieţii sunt LSD, medicamente fără prescripţie medicală, solvenţi/ inhalante şi amfetamine.

Colectarea datelor pentru realizarea studiului a avut loc în perioada octombrie - noiembrie 2019, iar analiza şi interpretarea acestora s-au realizat în anul 2020, fiind efectuat pe un eşantion de 7.200 respondenţi, cu o supraeşantionare pe regiunea Bucureşti-Ilfov, de 1.500 de subiecţi.

Sursa: Agerpres