Alertă Europol: Jafurile din muzeele europene devin tot mai violente. Ce s-a întâmplat cu tezaurul dacic furat în Olanda

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Baroase, topoare, explozibili și chiar arme de foc se numără printre noile tactici detectate în jafurile din muzeele europene, unde Europol observă apariția unor infractori mai puțin specializați, dar mai violenți. Aceștia caută aur, bijuterii, pietre prețioase și antichități pentru valoarea lor materială și pentru ușurința cu care pot fi valorificate pe piața neagră, relatează EFE.

Agenția europeană de coordonare a poliției avertizează într-un raport publicat recent asupra unei transformări profunde, care vizează atât tacticile, cât și obiectivele jafurilor din muzee. În mod tradițional, această activitate reprezenta o practică non-violentă a crimei organizate.

Alertă Europol: Jafurile din muzeele europene devin tot mai violente. Ce s-a întâmplat cu tezaurul dacic furat în Olanda

Spre deosebire de hoțul specializat din trecut, care studia clădirea, acționa discret și încerca să evite orice fel de confruntare, investigațiile recente au scos la iveală hoți care sparg ușile și vitrinele cu baroase, topoare și răngi. Aceștia recurg uneori la explozibili și chiar la arme de foc pentru a intimida agenții de securitate și vizitatorii.

„Furturile din muzee devin din ce în ce mai agresive, cu o mutare a accentului către metode violente şi utilizarea forţei”, notează Europol între principalele concluzii ale raportului, care consideră că această evoluție „ar putea indica implicarea unor noi reţele criminale”.

Tezaurul dacic. Sursa foto: Muzeul Drents

Jaf la Muzeul Drents: Tezaurul dacic vizat de infractori

Un exemplu reprezentativ pentru această nouă tendință este jaful din ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, localizat în nordul Olandei. Acolo, hoții au spart o ușă în primele ore ale dimineții pentru a fura mai multe piese din tezaurul dacic, care fuseseră împrumutate de România. Printre piesele sustrase s-au numărat coiful de aur de la Coțofenești, vechi de aproximativ 2.500 de ani, precum și trei brățări din aur.

Coiful și două dintre cele trei brățări au fost recuperate și returnate României, un rezultat neobișnuit pentru obiecte confecționate din metale prețioase, care sunt adesea distruse de infractori pentru a li se șterge proveniența.

Europol menționează, de asemenea, spargerea din 2024 de la Muzeul Cognacq-Jay din Paris, unde patru bărbați mascați, înarmați cu bâte de baseball și topoare, au luat cu asalt clădirea și au fugit pe motociclete cu șapte obiecte decorate cu aur și diamante.

Un alt caz analizat în raport este jaful comis în octombrie 2025 la Luvru. În acel incident, hoții au spart o fereastră, au amenințat paznicii și vizitatorii, au distrus vitrine din Galeria Apollo și au sustras bijuterii evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.

„Toate cazurile conexe raportate până în prezent arată jafuri ţintite şi pregătiri deliberate, inclusiv recunoaştere şi planificare prealabilă”, explică agenția.

Aurul și pietrele prețioase, ținte ușor de topit și vândut

În ultimii doi ani, Europol a observat un interes recurent pentru metale și pietre prețioase, cum ar fi pepite și monede de aur, obiecte ornamentale și bijuterii.

Aurul și argintul pot fi topite cu ușurință, pierzând astfel elementele distinctive care permit poliției să le identifice originea, fapt ce facilitează introducerea lor în circuite ilegale. În același timp, pietrele prețioase pot fi scoase din monturi și vândute separat pe piața neagră.

Mai mult, pentru infractori, aceste obiecte pot fi vizibile și extrem de accesibile într-un muzeu, ale cărui măsuri de securitate sunt percepute ca fiind mai puțin stricte decât cele ale unui magazin de bijuterii.

Totodată, Europol a identificat un obiectiv inedit pe lista infractorilor: antichitățile chinezești. Printre articolele la mare căutare se numără farfurii de porțelan din secolele XII și XIII, vase din dinastia Ming și vaze din bronz emailat din dinastiile Ming și Qing.

Agenția leagă această tendință de cererea puternică existentă pe piața de artă și de posibilitățile rapide de revânzare a acestor piese, ceea ce sugerează că în spatele anumitor furturi ar putea exista deja un cumpărător direct sau o piață infracțională interesată de categorii foarte concrete.

Racordarea criminalității de tip serviciu la rețelele de socializare

Traficul de bunuri culturale a fost în mod tradițional asociat cu grupuri structurate, organizate în jurul unui lider, formate din infractori specializați care se bazau pe înșelăciune, cunoașterea pieței și discreție, mai degrabă decât pe violență.

Cu toate acestea, Europol observă acum semnele unui model diferit: persoane cu experiență în alte domenii infracționale care comit furturi ocazionale și care, în unele cazuri, par să fi fost recrutate prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor de mesagerie.

Agenția recunoaște că există încă o lipsă de informații care o împiedică să determine cu certitudine amploarea reală a acestui fenomen, dar propune două ipoteze de lucru.

Prima ipoteză susține că autorii de nivel inferior sunt recrutați aleatoriu în cadrul modelului cunoscut sub numele de "criminalitate ca serviciu", în care anumite sarcini ale unei operațiuni sunt externalizate către terți.

A doua ipoteză indică faptul că infractori provenind de pe diferite alte piețe ilegale au descoperit în muzee o oportunitate pe care o consideră cu risc scăzut și cu mari beneficii financiare.