Scrisoare către Ilie Bolojan din partea asociațiilor de pacienți: „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Mai multe asociații ale pacienților îi cer premierului interimar Scrisoare către Ilie Bolojan din partea asociațiilor de pacienți: „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”să țină cont de disponibilitatea reală a medicamentelor atunci când sunt luate decizii privind costurile tratamentelor. Organizațiile avertizează că folosirea medicamentelor generice poate fi o soluție atunci când există alternative disponibile și potrivite, însă în cazul unor tratamente lipsa de pe piață sau absența unor alternative echivalente poate lăsa pacienții fără opțiuni.

Asociațiile au transmis, joi, o scrisoare deschisă premierului interimar, după declarația acestuia potrivit căreia, în locul unui medicament foarte scump care are un efect similar, ar putea fi utilizate unul sau două medicamente generice, inclusiv produse în România, pentru a crește accesul pacienților la tratament.

Organizațiile spun că este normal ca statul să urmărească reducerea risipei și utilizarea medicamentelor generice atunci când acestea sunt disponibile, indicate și pot asigura continuitatea terapiei.

„Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, avertizează însă asociațiile, care atrag atenția asupra problemelor de aprovizionare și a retragerilor unor medicamente de pe piața românească.

Pacienții avertizează asupra lipsei medicamentelor

Potrivit organizațiilor semnatare, comparația dintre un medicament inovator și un generic nu poate fi făcută în toate situațiile.

„Alteori, o asemenea comparație este pur și simplu imposibilă”, susțin acestea, precizând că o astfel de abordare, transformată în politică publică fără o analiză clinică, economică și de disponibilitate, poate avea consecințe asupra pacienților.

Asociațiile consideră că problema trebuie analizată și din perspectiva continuității tratamentului. În România, discontinuitățile de aprovizionare și retragerile de pe piață reprezintă, în opinia lor, o vulnerabilitate structurală, cu efecte asupra aderenței la tratament și asupra accesului echitabil la medicamente.

Organizațiile citează un studiu recent, realizat pe baza datelor naționale din perioada 2017-2024, potrivit căruia episoadele de penurie au precedat, în medie, retragerile permanente de pe piață cu aproximativ doi ani. Studiul indică, de asemenea, o fragilitate a pieței care afectează inclusiv medicamentele generice și biosimilarele.

„Așadar, întrebarea nu este doar «cât costă un medicament?», ci și «va exista el în farmacie și în spital, continuu, atunci când pacientul are nevoie de el?»”, se arată în scrisoarea deschisă.

Asociațiile susțin că schimbarea repetată a tratamentului din cauza lipsei unui medicament poate determina pacienții să caute produsul în mai multe farmacii, să întrerupă terapia sau să rămână fără alternative. În aceste situații, economia realizată aparent la nivelul bugetului poate fi urmată de complicații, internări și costuri suplimentare pentru sistemul de sănătate.

Nu toate medicamentele inovatoare au alternative generice

Asociațiile de pacienți atrag atenția și asupra situațiilor în care un medicament inovator nu are un generic sau un biosimilar disponibil.

Medicamente. Sursa foto: Freepik

Problema este considerată cu atât mai importantă în cazul bolilor rare, unde pot exista pacienți pentru care nu există alternative terapeutice echivalente.

„În cazul acestora, restrângerea accesului la medicamentul inovator poate echivala, în fapt, cu lipsirea de tratament”, afirmă organizațiile, care cer ca interesul pacientului și dreptul la îngrijire medicală adecvată să rămână prioritare.

Potrivit acestora, precauția este necesară și în condițiile în care accesul pacienților români la tratamente inovatoare este întârziat.

Peste 450 de zile până la rambursare în unele cazuri

O analiză privind procesele de rambursare din România arată că perioada medie dintre decizia de evaluare a unei tehnologii medicale și rambursarea tratamentului a crescut de la 273 de zile în intervalul 2020-2023 la peste 450 de zile în 2024-2025, potrivit datelor citate de organizațiile pacienților.

Numărul indicațiilor care așteptau rambursarea ar fi crescut, de asemenea, de la 47 în 2022 la peste 100 în 2026.

„Nu putem cere pacienților să accepte că tratamentele inovatoare sunt «prea scumpe» fără a analiza ce pierdem când întârziem accesul la ele și fără a verifica dacă alternativa invocată există în realitate”, susțin asociațiile.

Acestea afirmă că, pentru terapiile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) între 2021 și 2024, perioada medie până la compensare a fost de 1.110 zile în România, față de o medie europeană de 597 de zile.

La începutul anului, mai puțin de unul din cinci medicamente era compensat, iar niciun medicament autorizat în 2023 sau 2024 nu intrase încă la compensare, potrivit datelor prezentate în scrisoare.

„În plus, chiar și după decizia HTA, intervalul până la compensarea efectivă a crescut de la o medie de 253 de zile în 2020-2023 la 447 de zile în 2024-2025, potrivit analizei ARPIM”, afirmă organizațiile.

Asociațiile cer reguli pentru accesul la tratament

Organizațiile semnatare susțin că România se află deja printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalității din cauze prevenibile și tratabile.

„Pentru pacienți și familiile lor, fiecare deces care putea fi evitat prin prevenție, diagnostic la timp sau acces la îngrijire eficientă este o tragedie și un eșec de sistem”, se arată în scrisoare.

Asociațiile precizează că nu solicită rambursarea necondiționată a oricărui medicament nou sau costisitor. Ele cer ca deciziile privind accesul la tratamente să fie bazate pe dovezi, explicate și luate cu respectarea legislației existente.

Organizațiile solicită, totodată, ca pacienții să nu fie obligați să treacă de la un tratament la altul doar pentru că o anumită alternativă apare ca fiind mai ieftină, în condițiile în care aceasta poate fi indisponibilă.

În privința medicamentelor generice, asociațiile susțin că acestea trebuie sprijinite ca soluție pentru creșterea accesului la tratament, însă prin condiții care să le asigure viabilitatea și disponibilitatea pe piață.

„Cerem ca acolo unde nu există o alternativă terapeutică echivalentă, acest lucru să fie recunoscut onest”, mai spun organizațiile.

În scrisoarea adresată premierului interimar, asociațiile afirmă că sustenabilitatea sistemului de sănătate trebuie analizată și prin prisma disponibilității efective a tratamentelor pentru pacienți, nu doar prin reducerea cheltuielilor înregistrate în buget.