Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Am urmărit declarațiile făcute astăzi (luni) de Sorin Grindeanu după decizia conducerii naționale a PSD (CPN) de a nu susține în Parlament cabinetul Mureșan. A răspuns ferm și a punctat exact acolo unde adversarii săi politici, culmea, se simțeau puternici prin lansarea unor campanii de fake news înweekendul care a trecut.
Orice întrebare, să zicem, neplăcută, adresată lui Grindeanu, nu l-a împins în defensivă, dimpotrivă. A marcat punct după punct.
Momentul cel mai puternic a fost cel referitor la informațiile apărute în The Wall Street Journal.
Grindeanu a înscris luni
Răspunzând unei întrebări, sensibile să o numim, Grindeanu i-a cerut live ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, să lămurească instituțional care este adevărul, chemându-ș pe ambasadorul SUA la București pentru a cere clarificări privind scandalul de tradare de care este acuzat Grindeanu.
Președintele PSD a mai spus luni că guvernul Bolojan este cel mai anti american guvern al României de după 1989.
Este o caracterizare politică dură, care merită discutată serios chiar mai mult.
Pentru că Statele Unite sunt partenerul nostru strategic, iar garanțiile de securitate în fața amenințării rusești nu pot deveni decor într-o luptă pentru putere la București.
Tocmai de aceea, orice afirmație despre implicarea americană în orice chestiune gravă, cum ar fi implicarea lor în demiterea guvernului Bolojan, trebuie tratată cu maximă responsabilitate.
Opinia mea sinceră este că, dacă PSD ar face un sondaj după votul de miercuri din Parlament pentru cabinetul Mureșan, ar avea o surpriză plăcută.
Luni, Grindeanu a marcat câteva goluri.
Miercuri, dacă guvernul Mureșan nu trece, și are șanse spre zero, golaverajul politic al PSD ar putea crește și mai mult.
Nu pentru că oamenii ar fi încântați de criza în care ne aflăm, ci pentru că încep să vadă cine joacă jocuri aiurea, cine își asumă o poziție și cine încearcă să le impună un guvern fără o majoritate solidă.
PNL, în schimb, riscă să deconteze integral această luptă pentru putere purtată de Ilie Bolojan.
Un partid liberal ar trebui să vorbească despre economie, inițiativă privată, libertate și interesul României.
Sub conducerea lui Bolojan, PNL pare tot mai preocupat să semene cu USR și să își caute un electorat nou, progresist, în timp ce își îndepărtează propriii alegători.
Eu văd aici o rătăcire politică și ideologică profundă a PNL.
Numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier mi se pare una dintre expresiile acestei greșeli.
Oana Gheorghiu nu îi reprezintă pe liberali.
În opinia mea, Bolojan a adus-o pentru a transmite un semnal către electoratul progresist pe care PNL speră să îl atragă.
Doar că funcția de vicepremier nu poate fi tratată ca un instrument de repoziționare electorală.
Este una dintre cele mai înalte funcții executive, iar ocupantul ei trebuie să convingă prin expertiză relevantă pentru atribuțiile primite și prin capacitatea de a gestiona decizii de guvernare. În cazul Oanei Gheorghiu, eu nu văd această expertiză demonstrată.
PNL ar trebui să își explice ce câștigă România din această numire, dincolo de imaginea pe care Bolojan încearcă să o proiecteze.
Liberalii ar face bine să se întrebe cât îi mai costă această conducere a partidlui de acum.
Mă refer la liberalii adevărați, nu la cei care se înghesuie în primul rând la fotografiile cu Bolojan și așteaptă să vadă încotro bate vântul. Pentru că sunt unii care stau în rândul din față la poze oricine este la conducere.
În partid există oameni care au construit organizații, au câștigat încrederea comunităților și știu că politica se face pentru România, nu pentru orgoliul unui singur lider.
După votul de miercuri, PNL va avea de făcut o evaluare sinceră.
Dacă guvernul Mureșan nu obține susținerea Parlamentului, liberalii vor trebui să decidă dacă direcția aleasă de Ilie Bolojan mai poate aduce partidului încredere și relevanță.
Desigur, un PNL fără Bolojan nu ar deveni automat mai puternic.
Schimbarea liderului ar avea sens doar dacă ar fi urmată de o clarificare a identității partidului, de o relație mai atentă cu propriul electorat și de propuneri credibile pentru economie și administrație.
Ar mai avea timp pentru următorul rând de alegeri.
Există liberali cu experiență care pot purta această discuție, inclusiv dintre cei mai tineri, precum Mircea Abrudean.
Decizia le aparține însă membrilor PNL, pe baza rezultatelor și a direcției pe care vor să o urmeze.
Miercuri se va vota pentru un guvern.
Pentru PNL, însă, rezultatul, deja previzibil, ar putea deschide și o întrebare mai importantă: ce fel de partid vrea să fie în anii care vin și cine îl poate conduce acolo? Mai vrea PNL să rămână în Parlament?
Recomandările noastre
