La alegerile locale din acest an, care vor avea loc pe 9 iunie, candidează 1,09% din populația totală a României. Candidații se luptă pentru funcțiile de primar, consilier local, președinte de Consiliu Județean sau consilier județean.

Alegerile locale. Anul acesta candidează 1,09% din populaţia totală a României

Conform informațiilor oficiale furnizate de Biroul Electoral Central (BEC), un număr de 207.389 de persoane au candidat la alegerile locale din 9 iunie pentru funcțiile de primar, consilier local sau președinte de Consiliu Județean.

Procentul reprezintă 1,09% din populația totală a României. În același timp, acest număr reprezintă 1,15% din populația României care are drept de vot.

PSD are cei mai mulți candidați înscriși la alegerile locale

Din totalul candidaților înscriși la alegerile locale, 25,47% provin din partea PSD, 25,08% din partea PNL, 16,66% din partea AUR, 5,13% din partea Alianței Dreapta Unită, iar 4,55% din partea USR.

De asemenea, în sute de circumscripții electorale din țară există doar un singur candidat pentru funcția de primar. Astfel, conform datelor oficiale ale BEC, în 134 de localități din 29 de județe din România, se regăsește câte un singur candidat la funcția de primar.

Județul care se află pe primul loc în ceea ce privește numărul cel mai mare de primării în care există doar un singur candidat este Harghita, cu 32 de primării, urmat de județul Covasna, cu 20 de primării, și de județul Mureș, cu 15 primării. Județele Ialomița și Giurgiu ocupă același loc, locul 5, având câte cinci primării fiecare.

Comasarea alegerilor este constituțională. Sesizarea Opoziției a fost respinsă

Curtea Constituțională a respins pe 14 mai sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la ordonanța privind comasarea alegerilor. Pe cale de consecință, alegerile locale și europarlamentare se vor desfășura pe 9 iunie.

Magistrații au decis că actul normativ ce stabilește cadrul legislativ pentru alegerile din 9 iunie nu încalcă Constituția. Curtea Constituțională a judecat o sesizare formulată la solicitarea partidului REPER.

Este vorba despre OUG 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.

Judecătorii ICCJ au admis, în martie, o cerere depusă de reprezentanţii REPER privind sesizarea Curţii Constituţionale. REPER a invocat o excepţie de neconstituţionalitate pe dispoziţiile OUG 21/2024. Partidul lui Dacian Cioloș a deschis un proces, în care a reclamat că nu i s-a acceptat un reprezentant în Biroul Electoral Central. Contestația a fost respinsă de instanță.

Pe de altă parte, magistraţii au admis o cerere de sesizare a CCR în legătură cu ordonanţa de comasare a alegerilor.