Cercetător. Sursă foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Cercetătorii din Brazilia au făcut un pas important în înțelegerea unuia dintre cele mai agresive tipuri de cancer. O proteină specifică și răspândirea timpurie a tumorii în sistemul nervos ar putea explica mortalitatea foarte ridicată a cancerului pancreatic, potrivit rezultatelor publicate în revista Molecular and Cellular Endocrinology.
Un diagnostic cu șanse limitate de supraviețuire
Cancerul pancreatic se numără printre cele mai temute diagnostice oncologice la nivel mondial, având o rată de mortalitate foarte apropiată de cea de incidență, potrivit statisticilor. La nivel global sunt raportate anual aproximativ 510.000 de cazuri noi, iar un număr aproape similar de pacienți își pierd viața din cauza acestei afecțiuni.
Rata de supraviețuire în cazul cancerului pancreatic rămâne foarte scăzută, doar 10% dintre pacienți trăind mai mult de cinci ani după diagnostic.
Rolul stromei în evoluția bolii
Cercetătorii au analizat nu doar celulele canceroase, ci și țesutul de susținere din jurul tumorii, cunoscut sub numele de stroma. Prin utilizarea unei tehnologii avansate care a permis examinarea activității a mii de gene în 24 de probe, analiza a arătat că mediul tumoral are un rol activ în evoluția bolii.
Cercetător. Sursa foto: Freepik
Un rol esențial îl au celulele în formă de stea ale pancreasului, care produc cantități ridicate dintr-o substanță numită proteina periostein. Această proteină poate modifica profund structura dintre celule, care în mod normal asigură suportul țesuturilor.
Potrivit lui Helder Nakaya, cercetătorul principal, celulele tumorale depind de această remodelare. Periosteinul le „pregătește terenul”, permițând celulelor canceroase să se deplaseze și să se răspândească mai ușor prin țesuturi.
Nervii, cale de extindere a tumorii
Una dintre concluziile centrale ale cercetării vizează modul de răspândire a tumorii, agresivitatea acesteia fiind strâns legată de invazia perineurală. Celulele canceroase pătrund în nervi și se deplasează de-a lungul acestora, iar în țesutul remodelat nervii devin căi de propagare rapidă a metastazelor.
Descoperirea explică direct durerea severă asociată bolii. În același timp, datele arată că, la mai mult de jumătate dintre pacienți, răspândirea către sistemul nervos apare încă din stadiile incipiente.
„Din păcate, această invazie este adesea descoperită doar ulterior, în timpul examinării microscopice a probei chirurgicale, când răul a fost deja făcut”, a spus dr. Uson.
Pe măsură ce țesutul se transformă, în jurul tumorii apare un strat foarte dur, asemănător unei cicatrici. Această structură întărită funcționează ca o barieră fizică în calea medicamentelor. Eficiența chimioterapiei și a imunoterapiei scade semnificativ, deoarece aceste tratamente nu pot pătrunde în această „fortăreață” densă de țesut.
Pacient. Sursa foto: Freepik
O posibilă țintă pentru tratamente viitoare
Cu toate acestea, descoperirea cercetătorilor brazilieni a clarificat cauza problemei și a indicat totodată o posibilă soluție. Dacă proteina periostină joacă un rol central în răspândirea și protejarea tumorii, eliminarea acesteia ar putea face cancerul mai vulnerabil. Blocarea funcției periostinei sau distrugerea celulelor stelate care o produc ar putea împiedica tumora să își „construiască o cale” și ar reduce riscul de metastază.
Deși nu există, deocamdată, un medicament dedicat blocării periostinei în cancerul pancreatic, studii clinice cu anticorpi similari sunt deja în desfășurare pentru alte tipuri de tumori.
Potrivit dr. Nakaya, tratamentele viitoare ar urma să fie stabilite în funcție de modificările genomice și moleculare ale pacienților. O astfel de abordare ar putea marca un progres important în tratarea cancerului pancreatic și ar putea fi aplicată și altor tumori care se răspândesc prin mecanisme similare, precum cancerul intestinal sau cel de sân.
