Agenţia Naţională Antidrog - o instituție inutilă. O recunoaște șeful acesteia. Dar acum cere și mai mulți bani și angajați

Cristian Georgel Ivan, șeful Agenţiei Naţionale Antidrog, s-a bâlbâit când a fost luat la întrebări cu privire la eșecul instituției în ceea ce privește combaterea consumului de droguri. Nu a putut oferi soluții de viitor, ci doar scuze. Personal insuficient și bani prea puțini.

Cristian Georgel Ivan conduce de anul trecut Agenţia Naţională Antidrog, aflată în subordinea MAI. Instituţia trebuie să elaboreze programe eficiente care să reducă consumul de droguri, dar mai ales să îl prevină. Din păcate însă, în România acesta a crescut în ultimii ani.

Directorul instituției are și justificări: prea puțin angajați și un buget mult prea mic pentru a permite programe eficiente. În plus, în România nu sunt suficiente centre pentru a trata dependența de droguri.

Bâlbă după bâlbă

Întrebat despre eficiența instituției și care sunt programele de viitor, Cristian Georgel Ivan s-a cam bâlbâit. „Păi adevărul este, dar nu pot să-l zic. Nimeni nu-şi mai doreşte să... aaa, vorbesc prostii, că mă fac ăia zob. Mă fac ăia zob“, declarat Cristian Georgel Ivan, pentru observatornews.ro.  

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

Instituția funcţionează de aproape 20 de ani. Din bugetul de 32 de milioane de lei anual, 26 de milioane se duc pe salarii. Sub 20% din fonduri se folosesc pentru programe. Instituția a fost criticată în repretate rânduri că nu este eficientă.

 Agenția Antidrog are angajați la nivel național 220 de poliţişti, medici şi terapeuţi. Sunt judeţe în care doar cinci oameni au de gestionat o populaţie de sute de mii de locuitori.

 „Ce să spun? Că e o mizerie? Că nu ai cum să te dezvolţi niciodată cu cinci oameni? Pui chestia asta pe post şi am terminat balamucul“, a mai spus Cristian Georgel Ivan.

Soluția statului

Singura soluție a statului român pare a fi pedepsirea consumatorului. În comisiile parlamentare se află în acest moment un act normatv care prevede pedepse cuprinse între un an și cinci ani de închisoare pentru consum de marijuana și între doi şi șapte ani de închisoare consumul de droguri de mare risc, precum cocaina sau heroina. Proiectul de lege nu este susținut nici de DIICOT și nici de Agenţia Naţională Antidrog. 

Mai multe ONG-uri spun că o soluție ar fi transferarea Agenţiei Naţionale de la Ministerul de Interne, la Ministerul Sănătăţii.  Persoanele care se luptă cu dependența de droguri ar fi poate mai deschise să discute cu un medic, decât cu un polițist.