A condus serviciul secret al României. A fost arestat și a ajuns magazioner

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

„Omul este măsura tuturor lucrurilor”, spunea filosoful grec Protagoras. Asta înseamnă,  în primul rând că orice act are în centrul său oameni, că tot ce se face, se raportează la oameni. Și, evident, există percepția relativisită că fiecare percepe lumea în felul lui.  Era evident, că momentul 23 august 1944 nu putea să aibă succes fără serviciile secrete.

Omul din spatele poveștii

Omul forte al serviciilor secrete a fost Eugen Cristescu. El conducea Serviciul Special de Informații, după arestarea lui Mihail Moruzov. Evident, nu era singur, era ajutat de subordonații săi dintre care, cel mai cunoscut era șeful Secției a II-a Contrainformații, locotenent -colonelul Ștefan Borcescu. El este eroul poveștii noastre de astăzi.

Se născuse la 22 noiembrie 1899, la Cireșani, Buzău. În prezent, așezarea face parte din comuna Baba Ana, Prahova.  A fost la bază, militar de carieră. Istoricii nu au descoperit prea multe informații despre avansarea pe linie ierahică. Asta, pentru că a intrat mai întâi în structurile informative ale Armatei.  Căpitanul Traian Borcescu a activat în perioada 1938-1 aprilie 1941, la Secția a II-a Contrainformații din Biroul Contrainformații Militare a Marelui Stat Major. La 1 aprilie 1941, a fost detașat la SSI. A lucrat efectiv până la 10 noiembrie 1944.

Traian Borcescu. Sursa foto: Wikipedia

A activat la Agentura Frontului de Sud, Direcția Studii, ocupându-se de școlile de agenți ale SSI. În iunie 1941 și până la 1 decembrie 1941, a condus Secretariatul SSI.  De la acea dată și până la 10 octombrie 1944, a condus Secția a II-a Contrainformații. Avea gradul de locotenent-colonel. În însemnările și interviurile pe care le-a dat, el a precizat că s-a ocupat de monitorizarea partidelor politice. La acea dată, oficial, activitatea partidelor era suspendată. El se ocupa atât de monitorizarea liderilor liberali, țărăniști, social-democrați dar și de comuniștii intrați în ilegalitate încă din 1924.

Omul care a înclinat balanța spre succesul de la 23 august 1944

Omul care a schimbat macazul cum se spune, în general, locotenent-colonelul Traian Borcescu a luat legătura cu generalul Constantin Vasiliu Rășcanu, Comandantul Corpului 5 Teritorial. Generalul Pantelimon Comișel era prim sub-şef al Secţiei 1 Organizare-Mobilizare a Marelui Stat Major. El își amintea că el vorbea cu maiorul Anton Dumitrescu din Garda Regală, iar acesta a recomandat atragerea lui Borcescu în februarie 1944. Se contura deja grupul care va constitui Blocul Național Democrat în 20  iunie 1944.

Omul SSI, lt.col.Borcescu a avut grijă să avertizeze grupul conspiratorilor despre faptul că Eugen Cristescu, șeful său direct, șeful SSI aflase de complotul contra lui Antonescu, iar Antonescu ordonase ca Eugen Cristescu să descopere și să lichideze complotul în 48 ore. Borcescu i-a informat pe conspiratorii care acționau cu asentimentul Regelui Mihai I Al României. Acest fapt dar și aflarea accidentală pe 21 august că Antonescu ar fi urmat s plece pe front pe 24 și nu pe 26 august, au dus la replanificarea arestării, în după amiaza zilei de 23 august 1944.

Lt.col. Traian Borcescu, 4 zile la șefia SSI

Omul care i-a ajutat pe conspiratori a condus în perioada 23-26 august 1944, SSI. De fapt, Eugen Cristescu îi va solicita lui Borcescu să aibă în vedere faptul că multe din acțiunile conspiratorilor deși erau știute de el, n-au ajuns la aliații din serviciile germane și nici la Antonescu. Eugen Cristescu a avut în birou un set de documente.Se refereau la acțiuni favorabile Coaliției anti-hitleriste înainte de 23 august 1944 și chiar la participarea sa și a altor 4 cadre ale SSI (inclusiv fratelui său Gheorghe Cristescu) la acțiunile planificate de conducerea Armatei Române din ordinul dictatorului Antonescu care au dus la Pogromul de la Iași din iunie 1941

Omul serviciilor, lt.col. Borcescu a oferit noului Guvern listele cu agenții germani, listele cu legături telefonice secrete ale naziștilor. În plus, cu asentimentul lui Sănătescu și cu spriinul anglo-americanilor, a înființat o „grupă specială”, deplin conspirată. Evident, sovieticii ceruseră SSI să nu mai fie spionată Armata Roșie și să nu mai fie spionați comuniștii. Ori, Borcescu tocmai de asta a înființat „grupa specială”. Anglo-americanii au dat 1 milion de lei și au oferit documente pentru agenții „grupei speciale”.  Această  grupă specială  a funcționat până la 6 martie 1945. Peste ani, maiorul american Frank Wisner va spune că dosarele secrete ale SSI pe linia URSS, după informațiile Abwehr, SD și RHSA. erau cele mai complete existente vreodată.

Arestat, fostul dictator Antonescu i-a cerut un aparat de radio și ziare pe 28 august 1944

La 28 august 1944, din ordinul Regelui Mihai I, al  șefului Guvernului, generalul Sănătescu, lt.col.Borcescu a fost omul serviciilor care a avut o întrevedere cu fostul șef de Guvern, mareșalul Antonescu, deținut în casa lui Emil Bodnăraș din Vatra Luminoasă. Dacă Mihai Antonescu, Piki Vasiliu, colonelul Elefterescu și generalul Pantazi  voiau să știe ce le fac familiile și erau agitați, mareșalul Antonescu era calm și stătea singur la o masă. El i-a cerut mâncare mai bună pentru ceilalți care erau cu el. A cerut un aparat de radio, ziare și s-a interesat de starea frontului. I-a transmis lui Borcescu faptul că el înarmase 21 divizii pentru rezerva strategică. Diviziile aveau însă exclusiv militari abia recrutați.

I-a mai transmis lui Borcescu, un mesaj pentru generalii români. Mesajul a fost: „D-ta ești cunoscut în toată armata. Te rog să comunici generalilor, ofițerilor și trupei să fie toți strâns uniți în jurul regelui și guvernului său. Să lupte pentru reîntregirea Transilvaniei și a țării noastre. Să nu se producă nicio defecțiune și, așa cum a mers în Est, să meargă și în Vest. Numai uniți veți învinge și veți fi respectați”.

Emil Bodnăraș care transformase vila din „Vatra Luminoasă” în casă conspirativă l-a invitat pe Traian Borcescu să vină și pe 29 august să vadă cum se simt arestații. Evident, Borcescu nu s-a mai întors vreodată acolo. Pe 31 august 1944, Armata Roșie a intrat în Capitală. Generalii sovietici  Ivan Burenin și  Alexandr Tevcenkov l-au cerut comuniștilor pe Ion Antonescu. Va fi dus în primele zile ale lui septembrie 1944, la Moscova. Tevcenkov era comandantul politic al Frontului 2 Ucrainean iar Burenin era șeful Garnizoanei București.

Arestări,  depoziții, procese, eliberare

Prima dată, omul fără de care actul de la 23 august nu ar fi avut succes, a fost arestat în casa lui Emil Bodnăraș în 26 martie 1945. Evident, sovieticii aflaseră despre „grupa specială” pe care Borcescu o înființase.Emil  Bodnăraș i-a obținut eliberarea în 23 august 1945. Asta după ce fusese dus la Moscova, la sediul NKVD de pe Strada Lubianka, petrecând două săptămâni în anchete.

La 12 noiembrie 1945, la 15 și 19 ianuarie 1946,  lt.col.Borcescu a depus mărturie contra lui Eugen Cristescu și a altor foști colegi care fuseseră implicați în Pogromul de la Iași din iunie 1941.  Problema Pogromului a apărut târziu în preocupările noului Guvern, undeva în 27 martie și 1 aprilie 1947. Ulterior, mulți dintre cei condamnați pentru participarea la Pogrom au combătut depozițiile lui Borcescu cu propriile lor dovezi. Li s-a comutat pedeapsa în închisoare pe viață pentru activitate intensă contra clasei muncitoare.

El a  fost arestat în 26 mai 1949 și eliberat o dată cu amnistia foștilor deținuți politici la 13 aprilie 1964. Ulterior, a fost angajat în calitate de magazioner la Fabrica „Spicul”, de unde s-a pensionat. În 1990, a primit gradul de colonel în retragere. Omul care a înclinat balanța la 23 august 1944, a decedat la 28 iulie 1997.