Elevi. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Update. Curtea de Apel București a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a elevului de 17 ani, acuzat că a trimis mesaje către sute de școli și spitale din România, amenințând că va comite „un adevărat masacru”.
„Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă ICCJ – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Dispune luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile”, se arată în minuta ședinței.
Știrea inițială. După ce a fost reținut pentru 24 de ore, a fost dus la Obregia
Adolescentul de 17 ani, suspectat că a trimise-mailuri de ameninţare privind comiterea de atacuri armate în şcoli, spitale şi alte instituţii din România, a fost dus din arest la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Al Obregia”, pentru tratament, el fiind păzit de poliţişti, potrivit unor surse judiciare.
Ar fi acționat împreună cu o fată de 14 ani
Inițial, elevul a fost reţinut de poliţişti şi procurori DIICOT pentru ameninţare în scop terorist. El ar fi acţionat împreună cu o fată de 14 ani, scopul fiind de a crea panică şi a intimida populaţia. Anchetatorii urmează să solicite arestarea preventivă a tânărului.
„Din probele administrate de Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism şi procurori DIICOT, a reieşit că, la datele de 21 şi 23.09.2025, inculpatul, împreună cu o minoră de 14 ani, a transmis mai multe mesaje, către un număr aproximativ 1.000 de adrese de email aparţinând unor instituţii de învăţământ, unităţi medicale, unităţi de poliţie, posturi de televiziune şi alte instituţii de pe întreg teritoriul României, în care proferau ameninţări cu comiterea unor atacuri armate, în scopul creării de panică şi intimidării populaţiei prin producerea unui puternic impact psihologic”, anunţau Poliţia şi DIICOT.
E-mailurile care au pus autoritățile pe jar
Luni, autorităţile au declanşat verificări în mai multe unităţi de învăţământ, dar şi medicale, din Bucureşti şi din ţară, după ce s-au primit e-mailuri de ameninţare pe adresele oficiale. „Voi intra în şcoală cu două pistoale Beretta”, se arăta în mesaj. „Voi provoca un adevărat masacru”, a adăugat persoana care a trimis e-mailul. „La data de 21 septembrie, Poliţia Capitalei a fost sesizată cu privire la faptul că mai multe instituţii de învăţământ din municipiul Bucureşti şi unele unităţi medicale au primit, pe adresele oficiale de e-mail, un mesaj cu caracter de ameninţare”, anunţa, luni dimineaţă, Poliţia Capitalei.
După sesizare, s-au desfăşurat verificări specifice, pentru stabilirea exactă a situaţiei. „Din primele date rezultate din verificarile preliminare efectuate de Poliţie, în coordonare cu Serviciul Român de Informaţii, nu există indicii care să confirme că ameninţarea ar fi una reală”, a transmis Poliţia.
Mesajul trimis în școli și spitale
„Luni dimineaţă, voi intra în spitalul vostru cu două pistoale Beretta Px4 Storm şi voi încerca să fac cât mai mult rău. Nu mă voi opri, voi omorî foarte mulţi pacienţi, voi provoca un adevărat masacru, iar când va ajunge poliţia mă voi sinucide. Pregătiţi-vă pentru masacrul de luni. Toţi meritaţi să suferiţi eu îndur durere în fiecare zi, îmi urăsc viaţa, aşa că este timpul să vă simţiţi şi voi la fel. Abia aştept să vă omor.”
Marţi şi miercuri, au fost primite mesaje similare, Poliţia Română anunţând că au fost vizate instituţii din 24 de judeţe. Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că poliţiştii verifică o persoană pentru a stabili dacă este cea care a trimis mesajele de ameninţare la şcoli şi unităţi medicale din întreaga ţară. În acest caz urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.
Acuzat de acțiuni de terorism
Sursa foto: Arhiva EVZ
DIICOT a anunțat, miercuri seară, că în dosarul deschis după ameninţările primite în legătură cu unităţi de învăţământ şi medicale din Bucureşti şi din ţară se fac cercetări in rem pentru infracţiunea deameninţare, ca act de terorism. „Având în vedere mesajele cu caracter de ameninţare, transmise pe adresele oficiale de corespondenţă electronică ale mai multor unităţi spitaliceşti şi de învăţământ, la nivelul DIICOT – Structura Centrală a fost înregistrat un dosar penal, în care se efectuează cercetări in rem, cu privire la comiterea infracţiunii prevăzute de art.32 alin 4, rap. la art.32 alin.1 lit. a din Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului”, arăta DIICOT.
Activităţile de urmărire penală sunt realizate împreună cu poliţişti ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române. „Precizăm că această etapă a procesului penal nu semnifică formularea unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci instituie cadrul procesual necesar strângerii probelor pentru stabilirea corectă şi completă a stării de fapt care să permită adoptarea în cauză a unei soluţii legale şi temeinice”, adăuga sursa citată.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise
Potrivit alineatului 4 al articolului 32 din legea invocată, „ameninţarea, în realizarea oricăruia din scopurile prevăzute la art. 1, cu săvârşirea unei fapte din cele prevăzute la alin. (1) lit. a)-q) şi alin. (3) lit. a)-e) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării”.
De asemenea, la alineatul (1) se prevede: „Constituie acte de terorism şi se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate, fără a se putea depăşi maximul general de pedeapsă, şi cu interzicerea unor drepturi, săvârşirea, în oricare din scopurile prevăzute la art. 1, a uneia dintre următoarele fapte: a) acţiunile şi inacţiunile îndreptate împotriva vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor ori având drept consecinţă moartea, lezarea integrităţii corporale ori afectarea sănătăţii fizice sau psihice a persoanei”.
Ar fi trimis amenințări similare și în SUA. FBI a cerut extrădarea
Adolescentul nu ar fi la prima abatere. În 2022, el ar fi transmis ameninţări similare, care au dus la evacuarea unor şcoli, centre comerciale şi pieţe din mai multe judeţe. Procurorii DIICOT au deschis dosar pentru ameninţări de tip terorist, însă în martie 2024 au decis clasarea cauzei, motivând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Autorităţile americane au deschis propria anchetă. FBI l-a acuzat de aceleași fapte, a emis mandat de arestare și a cerut extrădarea sa.
Procesul s-a judecat la Curtea de Apel București, unde au fost prezenți și reprezentanți ai DGASPC Sector 6. Instanța a decis în ianuarie 2025 plasarea adolescentului în arest la domiciliu pe durata procedurii, considerând că familia „nu reușește să-i stăpânească tendințele infracționale”. În mai 2025, Curtea de Apel a respins definitiv cererea de extrădare, pe motiv că era minor la momentul comiterii faptelor și că legislația diferă fundamental între cele două state. În SUA, adolescentul risca închisoare pe viață pentru cele şapte capete de acuzare.
„Gânduri şi obsesii care nu le putea controla”
Din 2023, adolescentul este monitorizat de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6. Evaluările psihosociale au arătat că s-a încercat implicarea familiei pentru a-l ajuta să-și corecteze comportamentul, dar rezultatele au fost limitate. „Instrucţiunile şi şedinţele avute nu au produs rezultatul dorit”, a consemnat judecătorul în hotărârea prin care a dispus arestul la domiciliu.
În fața instanței, mama adolescentului a declarat că fiul său a fost influențat de mediul online și de grupurile deviante pe care le frecventa. La rândul său, tânărul a recunoscut că avea „anumite gânduri şi obsesii care nu le putea controla” și că a copiat comportamente văzute pe internet. „Consideră că oamenii pe care i-a întâlnit în mediul online l-au influenţat să aibă o asemenea conduită pe care o regretă”, se arată în încheierea Curții de Apel din 21 ianuarie 2025.
