17 Decembrie 1989, Timișoara (I). Ceaușescu nu înțelege că a pierdut sprijinul românilor

Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: Arhiva EVZ

Data de 17 decembrie 1989 rămâne în istoria României drept ziua în care revolta locală de la Timișoara s-a transformat ireversibil într-o Revoluție anticomunistă. A fost ziua trecerii de la scandări și bastoane de cauciuc la gloanțe de război, ziua în care Nicolae Ceaușescu a ordonat masacrul. Dacă 16 decembrie a fost scânteia aprinsă de evacuarea pastorului Laszlo Tokes, 17 decembrie a fost focul care a mistuit legitimitatea regimului.

17 decembrie 1989, Ceaușescu ordonă o defilare a Armatei

Vremea era neobișnuit de caldă pentru o zi de decembrie, dar atmosfera în oraș era glacială. După o noapte de arestări și bătăi, 16 spre 17 decembrie 1989, timișorenii nu s-au retras. Dimpotrivă.

La ora 06.30 sosește în trenul cu grupul de ofițeri de la Ministerul de Interne - gl. Macri Emil - șeful Directiei de Contrainformatii Sector Economic, col. Teodorescu Filip - adjunct al Directiei Contraspionaj, col. Dumitru - răspundea pe linie de Securitate de CFR, lt.col. Pop, lt.col. Dan Nicolici, șeful Centrului de Informatii si Documentare din DSS, lt.col. Glăvan Gheorghe - șef Serviciu Informativ în USLA, lt.col. Gabriel Anastasiu - șeful Direcției de Informații Interne, care primesc raportul colonelului Traian Sima, șeful Securității Timiș.

Aceștia inspectează zona devastată între Piața Maria și bulevardul 6 Martie. Singura decizie luată în acel moment este aceea de a trimite mai mulți ofițeri de Securitate în zona de graniță, întrucât se așteptau la intensificare a fluxului de transfugi mai ales din zona Ungariei.

La București, dis de dimineață, cu puțin înainte de ora 7:00, Nicolae Ceaușescu îi cere telefonic lui Vasile Milea să organizeze în Timișoara o defilare militară pentru a descuraja acțiune de protest. Ministrul Apărării ordonă constituirea unor detașamente, în total 500 de militari care, împărțiți în patru coloane să defileze cu drapelul de luptă și cu fanfara, pe diverse trasee din oraș.

Informarea Biroului Permanent al CPEx

Ceaușescu, sosește dis de dimineață la C.C. și convoacă o ședință a Biroului Permanent al CPEx, vorbește de mai multe ori la telefon cu Radu Bălan, prim-secretarul de la Timiș îi primește pe Iulian Vlad, Tudor Postelnicu și Vasile Milea.

În ședința Biroului Permanent, așa cum își amintește Ion Dincă, Ceaușescu îi informează că la Timișoara pastorul a fost evacuat, problema este rezolvată, se va face o evaluare a pagubelor, dar membrii CPEx să aibă grijă să nu mai izbucnească alte conflicte în țară. I-a imputat lui Emil Bobu faptul că nu l-a informat direct, imediat cum a aflat.

După aceea, ca și când nu ar da mare importanță la ceea ce se întâmplă, Ceaușescu pleacă să viziteze șantierul de construcție din București. Era o zi de duminică, care nu trebui să iasă din tipic.

Armata, huiduită

La Timișoara, ziua a început sub semnul demonstrației de forță prost calculată de autorități. În jurul orelor 10.00, Armata a scos militarii,  într-o defilare menită să intimideze populația. Fanfara militară cânta prin oraș, într-o disonanță grotescă cu starea de spirit a oamenilor.

Efectul a fost contrar așteptărilor. În loc să plece capul, timișorenii s-au simțit provocați. O coloană militară a fost huiduită, fiind semnalate și îmbrânceli, pietre aruncate, înjurături, în Piața Maria, locul unde începuse totul. Acolo, dar și în zona Catedralei, grupurile disparate de oameni au început să se coaguleze din nou, fiind blocate de scutieri.

La Timișoara sosește gl. Velicu Mihalea însoțit de 4 șefi de Direcții, 3 locțiitori șefi de direcție și 2 șefi de servicii din cadrul Inspectoratului General al Miliției. Concomitent sosește pe calea aerului în municipiu, Tudor Stănică împreună cu 15 ofițeri. Printre aceștia se remarcă col. Roșiu – șeful Direcției Juridice, col. Ghircoiaș – directorul Institutului de Criminalistică, lt. col. Ștefan – adjunct-șef Direcția Circulație, lt. col. Cuțan – Direcția Cercetări Penale și alții.

În jurul orei 13:00, centrul de greutate al protestelor s-a mutat. Oameni, în număr mare 3-4.000 s-au îndreptat către sediul Comitetului Județean de Partid - „Județeana”, simbolul puterii comuniste locale. Aici, scandările au evoluat rapid la revendicări politice directe: „Jos Ceaușescu!”, „Libertate!”, „Jos comunismul!”.

Sediul PCR este devastat

Tensiunea a explodat. Ministrul Apărării, Vasile Milea, ordonase trupelor să apere sediul politic, dar soldații erau debusolați. La ora 13:30, sub presiunea unei mulțimi furioase, cordonul de militari a cedat. Protestatarii au spart ușile și au pătruns în clădirea Comitetului Județean.

Scenele care au urmat au avut o putere simbolică devastatoare. Manifestanții au aruncat pe ferestre portretele dictatorului, operele „tovarășei” Elena Ceaușescu și steagurile PCR, dându-le foc în stradă. Însă șocul real a venit când oamenii au pătruns în bufetul partidului.

Într-o Românie înfometată, unde alimentele de bază se găseau doar pe cartelă, protestatarii au găsit în sediul PCR bunuri considerate de lux: salam de Sibiu, cașcaval, portocale, cafea naturală, ciocolată. Această descoperire a alimentat furia mulțimii, confirmând prăpastia dintre „nomenclatură” și popor.

În urma convorbirilor avute cu Nicolae Ceausescu sub presiunea acestuia, în calitate de comandant suprem, ministrul apărării naționale Vasile Milea a comunicat la orele 13.30 (17 decembrie 1989) pentru toata armata: „Situația în Timisoara s-a agravat. Este ordin să intervină armata. Armata intră în stare de luptă. În judetul Timiș este stare de necesitate”.

Ceaușescu convoacă Comitetul Politic Executiv

În acest timp, autoritățile au încercat să recupereze controlul folosind tunuri cu apă și gaze lacrimogene, însă vântul a întors gazele spre forțele de ordine, amplificând haosul.

„Având ca scuză posibilitatea unei agresiuni din exterior în zona operații de Vest, în jurul orelor 15.30 (17 decembrie 1989), pentru conducerea unităților din garnizoana Timișoara a fost constituită o grupă operativă a Marelui Stat Major și organele centrale ale M.Ap.N. Grupa era condusă de gl. mr. Ștefan Gușă – prim-adjunct al ministrului apărării naționale și șef M.St.M.

Din aceasta mai făceau parte: gl. lt. Victor Stănculescu – prim-adjunct al M.Ap.N. și șef DPAIA, gl. lt. Mihai Chițac – comandantul Trupelor Chimice și comandant al Garnizoanei București, col. Gheorghe Radu – locțiitor al șefului Direcției Operații din M.St.M., gl. mr. Constantin Nuță – adjunct al ministrului de interne, șeful Inspectoratului General al Miliției, col. Gheorghe Cârneanu – locțiitor al comandantului C.A.A.T.

Grupa s-a deplasat în aceeași zi cu avionul la Timișoara împreună cu secretarul C.C. al P.C.R. – Ion Coman.” (Raportul Comisiei Decembrie 1989)

În timp ce Timișoara se răscula împotriva regimului comunist, la București, în clădirea CC al PCR, avea loc una dintre cele mai dramatice ședințe din istoria regimului.  Informat despre pierderea controlului la Timișoara, Nicolae Ceaușescu a convocat Comitetul Politic Executiv (CPEx).