Platformă de pariuri. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Includerea platformei Polymarket pe lista neagră a operatorilor fără licență de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) readuce în discuție o problemă esențială a lumii digitale: apariția unei „zone gri” între lege și tehnologie, în care inovația evoluează mai rapid decât capacitatea autorităților de a o înțelege și reglementa. Potrivit casei de avocatură Buju Stanciu & Asociații, această situație arată nevoia urgentă de actualizare a cadrului legislativ.
Deși decizia ONJN este justificată în contextul legal actual, ea arată limitele unui sistem juridic care nu ține pasul cu formele moderne de interacțiune digitală și financiară.
„Dacă pariem pe viitor, trebuie să ne întrebăm dacă vrem să reglementăm fie un climat în care toate formele emergente sunt asimilate la interzise, fie unul în care statul se așază la masa discuțiilor și redefinește echilibrul între inovație, protecție și control. În lipsa unui cadru care să răspundă direct și distinct la noile forme de interacțiune descentralizată, ne aflăm într-o zonă gri în care tehnologia ocolește legea, iar legea, la rândul ei, evită tehnologia”, a explicat avocatul Victor Buju, partener al firmei.
Prima platformă de pariuri blocată oficial în România
Pe 30 octombrie 2025, ONJN a decis includerea Polymarket pe lista neagră a operatorilor neautorizați, după o creștere spectaculoasă a activității pe platformă în timpul alegerilor. Volumele de tranzacționare au depășit 600 de milioane de dolari pentru alegerile prezidențiale din România și 15 milioane pentru cele locale din București.
La prima vedere, măsura ONJN pare o aplicare strictă a legii. Totuși, ea scoate la iveală un conflict mai amplu între reglementare și tehnologie. Polymarket nu funcționează ca un site de pariuri clasic, ci ca o piață de predicții, unde utilizatorii tranzacționează tokenuri în funcție de probabilitatea unor evenimente viitoare.
avocat / sursa foto: dreamstime.com
Reacția avocaților: legal corectă, dar limitată
„Decizia ONJN este firească în litera legii. Ea protejează cadrul normativ existent, bugetul de stat și principiul conform căruia jocurile de noroc reprezintă monopol reglementat. În plus, platforma a fost deja sancționată în SUA și este blocată în alte jurisdicții, inclusiv Belgia, Polonia și Singapore. Totuși, această reacție (perfect legitimă) scoate la iveală limitele structurale ale reglementării actuale. În logica ONJN, pariul rămâne pariu, chiar dacă se folosesc criptoactive (USDC) și este procesat prin smart contracte”, a precizat avocatul Victor Buju.
La rândul său, Marius Stanciu, partener în aceeași societate, subliniază că în cazul Polymarket „multe dintre trăsăturile unui joc de noroc clasic nu se regăsesc: nu există un organizator care să garanteze câștigul, iar utilizatorii nu joacă împotriva „casei”. Participarea are loc prin cumpărarea de tokenuri tranzacționate între utilizatori, nu printr-o miză plătită direct unui operator”.
Dilema juridică: joc de noroc sau instrument financiar?
Lipsa unei definiții legale clare pentru piețele de predicție determină autoritățile europene să trateze aceste platforme ca jocuri de noroc neautorizate. Spre deosebire de SUA, unde autoritățile consideră aceste instrumente o formă de analiză probabilistică, în Uniunea Europeană abordarea rămâne una restrictivă.
„Această structură a fost analizată și de autoritățile americane: în 2022, Comisia pentru tranzacționarea contractelor futures (CFTC) a sancționat Polymarket nu pentru operarea unui joc de noroc ilegal, ci pentru faptul că oferea contracte derivate fără a fi înregistrată ca piață de tranzacționare. Distincția este esențială: în dreptul american, nu i s-a aplicat legislația de gambling, ci cea financiară”, a explicat Victor Buju.
El a adăugat că, în urma sancțiunii, Polymarket și-a continuat activitatea după restructurare și achiziția unei platforme licențiate (Kalshi), pentru a opera într-un cadru compatibil cu legislația financiară.
„Această prudență instituțională este de înțeles, dar nu e sustenabilă pe termen lung. Spre deosebire de SUA, unde CFTC a abordat fenomenul din perspectiva piețelor financiare, în Europa abordarea rămâne prohibitivă. România doar urmează această linie conservatoare”, a conchis avocatul Marius Stanciu.
Poziția ONJN: raționament juridic solid, dar tradițional
Potrivit instituției, activitatea de pe Polymarket „întrunește toate elementele esențiale ale pariurilor în contraparte”, astfel cum sunt reglementate de OUG nr. 77/2009: există miză, rezultat aleatoriu, contrapărți reale și distribuție de câștig/pierdere între participanți.
De asemenea, ONJN subliniază că „percepția publică este clară – utilizatorii folosesc Polymarket ca pe o platformă de pariuri în crypto, indiferent de brandingul său ca „piață de predicții””.
Prin urmare, potrivit regimului juridic național, Polymarket nu este privită ca un experiment tehnologic, ci ca un operator de jocuri de noroc fără licență, aflat în afara oricărui control fiscal și fără măsuri de prevenire a spălării banilor sau de protecție a jucătorilor.
