Justitie
Breaking news
CCR amână pronunțarea pe reforma pensiilor speciale. Au trecut măsurile pe ANCOM
Sursa: Inquam Photos/Octavian Ganea
Din cuprinsul articolului
Update - CCR amână pronunțarea pe reforma pensiilor speciale
Curtea Constituțională a României a amânat decizia cu privire la reforma pensiilor magistraților. O decizie s-ar putea da pe 8 octombrie.
De asemenea, potrivit unor surse, CCR a respins însă obiecția de neconstituționalitate pe Legea pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF.
Alte trei proiecte de lege vor fi analizate suplimentare, pronunțarea instanței de contencios constituțional fiind amânată.
Știrea inițială
Curtea Constituţională a României urmează să analizeze miercuri, 24 septembrie, nouă sesizări îndreptate împotriva legilor din cel de-al doilea pachet de măsuri destinate reducerii deficitului, asupra cărora Guvernul şi-a angajat răspunderea. „Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”, a transmis AUR într-un comunicat.
Al doilea pachet de măsuri economice, dezbătut de CCR
Opt dintre cele nouă sesizări au fost depuse de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România şi Partidul Oamenilor Tineri (POT), care critică absenţa dezbaterilor parlamentare şi efectele negative asupra situaţiei economice a populaţiei. A noua sesizare aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se referă la modificările aduse condiţiilor de pensionare pentru magistraţi.
Judecătorii constituţionali se întrunesc de la ora 10.00, având pe agenda şedinţei mai multe cauze care privesc actele normative incluse în acest al doilea pachet de măsuri asumat de Guvern în Parlament.
Ce vizează cele nouă dosare care se află pe masa CCR
În total, sunt înregistrate nouă dosare, cele mai multe contestaţii fiind depuse de AUR, SOS România şi POT. Acestea privesc pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului, asupra căruia Curtea Constituţională urmează să se pronunţe.
Printre legile contestate se numără cea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, actul normativ pentru eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi legea care vizează completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
CCR
AUR a depus şi patru moţiuni de cenzură
AUR a transmis că „analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă (asumarea răspunderii - n.r.) arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”.
În acelaşi document, formaţiunea susţine că „invocarea «urgenţei» pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională”. „Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se precizează în comunicat.
Totodată, AUR îşi exprimă speranţa că „judecătorii Curţii Constituţionale vor respinge în integralitate aceste proiecte şi vor transmite un semnal ferm că democraţia românească nu poate fi desfiinţată prin artificii legislative”.
„România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, se mai arată în mesaj.
Formaţiunea aminteşte, de asemenea, că a depus patru moţiuni de cenzură după angajarea răspunderii în Parlament pentru cinci pachete de măsuri, dar niciuna nu a întrunit voturile necesare pentru a fi adoptată
CCR va dezbate și legea pensiilor magistraților
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât pe 4 septembrie să trimită către CCR o sesizare referitoare la legea ce aduce modificări în regimul pensiilor, decizia fiind adoptată în unanimitate.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă.
Potrivit instanţei supreme, actul normativ ce aduce schimbări în sistemul de pensii al judecătorilor şi procurorilor ”contravine unui număr de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi încalcă multiple principii fundamentale ale statului de drept”.
„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, mai este precizat în documentul citat.
Magistrații ar putea ieși mai târziu la pensie
Magistraţii de la Curtea Supremă subliniază că „statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în ansamblu, nu reprezintă un privilegiu, ci o garanţie fundamentală a statului de drept şi a democraţiei, care nu poate fi ignorată”.
Executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru actul normativ ce modifică regulile de pensionare ale magistraţilor, una dintre cele cinci legi adoptate prin această procedură.
Conform noilor prevederi, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cei de la Curtea Constituţională care au o vechime totală de cel puţin 35 de ani în muncă, dintre care minimum 25 de ani exercitaţi exclusiv în aceste funcţii, se pot retrage la vârsta standard de pensionare stabilită de legislaţia sistemului public.
Aceştia pot primi o pensie de serviciu de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute şi a sporurilor pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale în ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Valoarea netă a pensiei de serviciu nu poate depăşi 70% din venitul net obţinut în ultima lună de activitate.
