Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
O lume întreagă a văzut cum președintele Chinei era așteptat de Donald Trump la coborârea din avion. Nu se mai întâmplase din 15 septambrie 1959, când D. Eisenhower îl primea pe liderul sovietic Nikita Hrușciov.
Ca să nu greșesc, voi fi mai precis. Între timp, trei șefi de stat au fost primiți în aceleași condiții. Erau monarhi în cel mai mic stat din lume, Cetatea Vaticanului și lideri spirituali ai Bisericii Catolice. Este vorba de Suveranii Pontifi: Ioan Paul al II-lea, primit de Ronald Reagan în 1984, Benedict al XVI-lea, de George W. Bush în 2008 și Francisc I, de Barak Obama, în 2015.
Ca să închei capitolul, greu de crezut că Donald Trump îl va aștepta pe papa american, Leon al IV-lea, la baza Andrews, dacă acesta va vizita oficial Statele Unite. Însă cred că nu va merge atâta vreme cât Trump va fi în chirie la Casa Albă.
Revenind, unicul rezultat concret al vizitei lui Xi Jinping la Washington este prelungirea ,,armistițiului comercial’’- scadent la 10 noiembrie - până la 10 ianuarie 2027. Doar trei luni, semn că negocierile în materie nu merg foarte bine.
China, ,,partener de competiție’’ al Staelor Unite
În cele câteva pagini ale acestui editorial, nu-mi propun să comentez întreaga agendă a întâlnirii de la Washington – au făcut-o alții cu mai mult succes – însă două lucruri, aparent diferite între ele, sunt certe. În primul rând, conținutul discuțiilor nu s-a ridicat la nivelul excepționalului protocol al vizitei și a fost sub cadrul tematic al întâlnirii din mai, de la Beijing. În al doilea rând, putem observa că după ani de tarife, control al exporturilor tehnologice și strategii față de reducere a dependenței industriale de Beijing - așa-numitul de-risking, termen preluat acum și de europenii doamnei Ursula von der Leyen – SUA recunosc în China un interlocutor egal, ,,partener de competiție’’.
Anticorpii Beijingului în fața presiunii americane
Administrația Trump de astăzi - mai mult decât altele și chiar decât prima administrație a lui The Donald – a înțeles că Beijingul nu poate fi izolat și nici constrâns să accepte în mod unilateral condițiile Americii. Mai mult, orice presiune asupra Chinei produce costuri tot mai mari pentru economia americană în condițiile când Beijingul și-a creat anticorpii necesari și instrumente pentru răspuns.
Dacă Washingtonul vrea să obțină ceva prin negociere, trebuie să ofere altceva în schimb, de nivel comparabil. Pământurile rare, de exemplu – de care complexul militar-industrial american are nevoie ca de aer – au o contribuție majoră în susținerea sau modificarea echilibrului între cele două superputeri. China va folosi în continuare pârghia pământurilor rare iar America pe cea a taxelor vamale și a controlului tehnologic.
Trump al doilea, mai înțelept decât primul
În ultimii ani – mai ales după revenirea lui Trump la Casa Albă – China a identificat soluții de adaptare în fața presiunilor Americii, pe diverse paliere. Nu este mai puțin adevărat că Washingtonul a început să accepte ideea existenței unor limite în ceea ce privește forța capacității sale coercitive. Nu Biden, ci Trump a înțeles acest lucru și nu în perioada primului mandat, ci acum, în al doilea.
Trebuie să adăugăm aici un element tactic: Vulnerabilitatea internă a chiriașului de la Casa Albă. În ajunul alegerilor de la jumătatea mandatului - midterm – are nevoie de puncte în plus pe segmentul economic cu proiecție în plan politico-electoral. De altfel, în programarea vizitei lui Xi Jinping acum, s-a avut în vedere acest aspect.
Xi, susținător al republicanilor în alegerile midterm?
Unele concesii ale Chinei – minime în contextul relațiilor bilaterale – devin argumente solide în fața alegătorilor americani. Importuri mai mari de soia ar aduce voturi suplimentare în statele agricole, iar pământuri rare în plus la import ar reduce presiunea în industria de armament.
Comenzi suplimentare de aeronave Boeing înseamnă mai multe locuri de muncă în industria de profil și mai multă siguranță pentru cei care lucrează în această ramură.
În paralel, măsuri (mai)restrictive privind controlul producției și exportului de precursori ai fentanylului aduc voturi din partea familiilor celor care-l consumă. De fapt, chiar înaintea deplasării la Washington a președintelui Xi, Beijingul a anunțat asemenea măsuri. Problema acestui periculos drog se află pe agenda oricărei întâlniri bilaterale. La summitul Biden – Xi Jinping de la San Francisco, din 15 noiembrie 2023, a fost unul din principalele subiecte pe agenda întâlnirii.
MAGA - Make America Great Again - în versiune chineză
Luând în calcul cele de mai sus, nu trebuie să ne imaginăm că Beijingul ar intenționa să influențeze alegerile midterm din noiembrie într-un sens favorabil republicanilor. Explicația este mai simplă decât pare. Analiștii chinezi urmăresc cu mare atenție evoluția spectrului politic american - de la nivel de stat la nivel de Uniune – identificând pârghii de acțiune tactice pe segmentele politico-diplomatice și economice.
Acum, în contextul vizitei, Xi Jinping avea nevoie de un ascendent în discuțiile cu Trump. Și a fost găsit … În același context se înscrie și celebra afirmație a președintelui Chinei privind paralela între ,,marea renaștere a poporului chinez’’și mișcarea ,,Make America Great Again-MAGA’’. Sunt vorbe, vor fi uitate repede, dar dau bine pentru cine are interes să le asculte.
Taiwanul - ,,hârtia de turnesol’’ – în analiza relațiilor sino-americane
Mă voi opri puțin asupra chestiunii Taiwanului, indicatorul cel mai important – adevărată ,,hârtie de turnesol’’ - în interpretarea relațiilor bilaterale reale și a echilibrului geopolitic în Pacific. Judecând prin prisma celor două întâlniri cu Trump – cea din mai și cea de acum – Președintele Xi pare că încearcă să verifice până în ce punct va merge omologul său american în schimbul concesiilor Beijingului pe segmentul stabilizării și al sprijinului, oarecum voalat, în alegerile din noiembrie.
Primul pas este în favoarea sa. Pachetul de export de 14 miliarde de dolari – arme pentru Taiwan – a fost blocat după vizita lui Trump în China. The Donald susține că chestiunea armelor pentru Taipei a fost discutată atunci, ,,în detaliu’’. Fără detalii … însă.
Moștenirea lui Ronald Reagan, mai la … urmă
Întrebat în legătură cu respectarea garanțiilor pentru Taiwan fixate de administrația Reagan în 1982 - între acestea era și înarmarea insulei, fără termene și limite cantitative - Trump a răspuns: ,,1984 e departe, în trecut’’. Cel care îl admiră atât de mult pe Reagan pare să se lepede de moștenirea lui.
În esență, Xi ar vrea ca Washingtonul să treacă de la vechea formulă: ,,Nu susținem independența Taiwanului dar nici schimbarea status quo-ului actual’’ la ,,ne opunem independenței Taiwanului’’, aspect care ar deschide alte căi de acțiune pentru China. Deocamdată, dialogul se închide aici.
Concluzii
Dacă trecem cu vederea prelungirea ,,armistițiului comercial’’, observăm că toate celelalte dosare au rămas deschise, inclusiv cele complicate: Importurile chineze de produse agricole, taxele vamale, pământurile rare, controlul excesiv al exportului american de tehnologie avansată. Nu s-a ajuns la un acord semnificativ pe segmenul semiconductorilor, iar asupra Inteligenței Artificiale s-a stabilit ,,să se continue dialogul’’ - chiar cu ajutorul unui ,,telefon roșu ‘’ – privind gestiunea riscurilor. Despre Taiwan, am văzut mai sus … De fapt, ca să continui ideea din paragraful anterior, istoria recentă a relațiilor Washington-Beijing arată că – atunci când unul dintre interlocutori vrea să înțeleagă cu adevărat până unde este dispus să meargă celălalt, indiferent de argument – Taiwanul este terenul unde răspunsul iese rapid la iveală. Sau, cel puțin, așa era până să vină Trump …
Recomandările noastre
