PNRR, între contracte și rezultate. Mihai Tudose cere o evaluare a modului în care au fost folosiți banii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a pus sub semnul întrebării modul în care România a negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a solicitat verificarea proiectelor și contractelor finanțate prin acest program. Prezent în podcastul „Contrapunct”, moderat de Mirel Curea și difuzat de EVZ România, social-democratul a susținut că anumite investiții au fost negociate în condiții dezavantajoase și că este necesară o analiză a cheltuielilor pentru a vedea dacă acestea au adus rezultatele urmărite.

Semne de întrebare privind banii din PNRR. Ce proiecte și contracte ar trebui verificate

Tudose a afirmat că, în opinia sa, România a pierdut oportunități importante din cauza modului în care au fost pregătite și negociate anumite proiecte. El a criticat inclusiv ponderea consultanței și a reformelor pregătitoare, despre care consideră că trebuie evaluate în raport cu beneficiile concrete pentru țară.

„A fost negociat, făcut foarte prost, extraordinar de prost”, a declarat Mihai Tudose despre PNRR.

Mirel Curea si Mihai Tudose. Sursa foto: Captură video

Europarlamentarul vrea să afle câți bani au ajuns la firmele de consultanță

În discuția cu Mirel Curea, Tudose a ridicat problema sumelor plătite pentru consultanță și a cerut clarificări privind destinația banilor.

UE schimbă regulile pentru rambursarea biletelor de avion. Ce se întâmplă din 2027

Gesturi interzise la restaurant. Ce nu trebuie să faci niciodată când atragi atenția chelnerului

„Cât din acest PNRR s-a dus pe consultanță? Și interesant și unde”, a afirmat europarlamentarul, susținând că trebuie verificate inclusiv serviciile contractate pentru proiecte din domeniul sănătății.

Tudose a făcut referire și la documente despre care a spus că ar fi fost copiate din alte proiecte sau din materiale deja disponibile public. În opinia sa, asemenea situații trebuie verificate pentru a se stabili dacă serviciile facturate au fost realizate corespunzător.

El a susținut că o evaluare completă ar trebui să includă atât modul în care au fost pregătite proiectele, cât și sumele achitate și rezultatele obținute.

„Noi trebuie să știm măcar de la ce plecăm. Trebuie să știm de la ce plecăm”, a declarat Mihai Tudose, referindu-se la necesitatea clarificării situației financiare înainte de adoptarea unor noi măsuri.

Tudose avertizează că unele contracte pot fi greu de anulat

Europarlamentarul a atras atenția că verificarea contractelor nu înseamnă automat că acestea pot fi reziliate fără consecințe financiare. El a oferit exemplul unor acorduri asumate de România prin programe europene și a susținut că eventualele nereguli sau erori de negociere trebuie analizate cu atenție.

În discuția despre programul SAFE, Tudose a criticat și alegerea unor investiții în domeniul apărării, argumentând că România ar trebui să acorde o atenție mai mare dezvoltării capacităților industriale proprii.

„Bă, dar nu puteam noi de banii ăia să ne facem noi șantierul nostru al României, să facem noi acolo chestiile alea?”, a întrebat europarlamentarul, referindu-se la posibilitatea ca fondurile să susțină mai mult producția internă.

El a adăugat că România ar fi putut analiza investiții în drone, rachete și alte sisteme adaptate cerințelor războiului modern.

Tudose a subliniat că autoritățile trebuie să cunoască obligațiile financiare asumate și costurile eventualelor modificări contractuale înainte de a lua decizii.

PSD cere o imagine completă a situației financiare

În aceeași discuție, Mihai Tudose a susținut că noul guvern trebuie să identifice facturile neachitate, lucrările executate pentru care nu au fost emise facturi și obligațiile financiare care ar putea afecta bugetul.

Potrivit europarlamentarului, o astfel de evaluare ar permite stabilirea priorităților și identificarea proiectelor care pot fi continuate sau care necesită o analiză suplimentară.

El a afirmat că informațiile rezultate din verificări ar trebui făcute publice, iar eventualele probleme care intră în competența instituțiilor de control sau a organelor judiciare ar trebui trimise acestora.