Trezoreria din Brazilia arată că furia colectării este departe de a echilibra bugetul.

Potrivit calendarului politic și administrativ al țării, primul semestru al anului s-a încheiat săptămâna trecută cu o realizare, fără îndoială foarte importantă — aprobarea reformei fiscale de către Camera Deputaților.

Dar, dacă progresul istoric al propunerii ridică optimismul cu privire la termenul lung, măsurile cruciale pentru sănătatea economiei pe termen scurt și mediu rămân o sursă de incertitudine și de îngrijorare.

Voturile finale asupra noii reguli de control al cheltuielilor publice și asupra proiectului Legii Directivelor Bugetare pe 2024 au rămas să fie discutate în luna august, după vacanţă informală de două săptămâni pe care și-a acordat-o Congresul Național — conform legii, parlamentarii nu-şi pot lua concediu dacă nu au evaluat LDO (Legea Directivelor Bugetare; n. trad.).

Mai mult decât atât, guvernul Luiz Inácio Lula da Silva (PT) este încă departe de a obține credibilitate pentru angajamentele și proiecțiile sale de reechilibrare a conturilor Trezoreriei Naționale și de reducere a nivelurilor exorbitante ale datoriei publice.

Calculele făcute publice de Trezorerie

Trezoreria însăși tocmai a dat publicităţii calcule conform cărora vor fi necesară o colectare suplimentară de 162,4 miliarde de reali pe an pentru a îndeplini obiectivul de reducere la zero a deficitului bugetar în 2024. Acest lucru corespunde practic cu a spune că obiectivul este imposibil de atins, cel puțin cu orientarea actuală.

Eroarea inițială a guvernului PT (Partidul Muncitorilor; n. trad.), după cum se știe, este intenția sa de a menține o traiectorie continuă de creștere a cheltuielilor publice, care a început chiar înainte de învestirea lui Lula. Aşadar, întreaga rectificare se află în coloana încasărilor.

Prin aceasta, s-a stipulat scopul absurd de a majora o povară fiscală deja exagerată — care include de la măsuri corecte, cum ar fi eliminarea unor privilegii, la abuzuri precum încercarea de a încasa cu victorii asupra contribuabililor în Consiliul Administrativ privind Recursurile Fiscale (Carf).

Este foarte puțin probabil ca guvernul să obţină un succes mai mult decât parțial în furia de colectare, așa cum se poate vedea din deciziile și pozițiile adoptate de Congres. Nu întâmplător, Trezoreria indică problemele cărora trebuie să li se facă faţăt în ceea ce privește cheltuielile și posibilele opțiuni.

Un bulgăre de zăpadă de miliarde se formează cereri ale căror plăți au fost amânate de la administrația Jair Bolsonaro (PL); cheltuielile cu sănătatea și educația, excluse precipitat din limitele regulii fiscale, vor face și mai rigid bugetul prin ocuparea spațiului altor domenii.

Sunt probleme care nu pot fi ignorate sau tratate pe baza retoricii demagogice, de parcă imperativul eliminării sărăciei ar face abstracţie de o bună gestionare a finanțelor guvernamentale.

Câtă vre,e va exista riscul escaladării cheltuielilor și a datoriei publice, Băncii Centrale îi va fi greu să reducă ratele dobânzilor, companiile vor ezita să investească, iar țara va fi supusă unei creșteri economice submediocre. Lula ar trebui să se dedice problemei de pe acum. (Editorial Folha online; Traducerea: Iulia Baran, RADOR)