International
Viktor Orban, sfidat de propria bancă centrală. Dobânzile rămân ridicate, în ciuda ordinelor premierului
Viktor Orban. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Banca centrală a Ungariei a anunțat marți că va menține o politică monetară restrictivă, în ciuda presiunilor crescânde din partea lui Viktor Orban, care solicită o reducere a dobânzilor înaintea alegerilor din 2026. „Evoluțiile recente ale piețelor financiare și ale economiei au confirmat că această direcție de politică a fost corectă”, a declarat Adam Banai, economistul-șef al instituției, potrivit Reuters.
Costurile de împrumut din Ungaria rămân cele mai ridicate din întreaga Uniune Europeană.
Viktor Orban se va confrunta cu cea mai dificilă rundă de alegeri
Conform celor mai recente sondaje și evaluări ale analiștilor politici, premierul naționalist Viktor Orban se pregătește pentru cele mai dificile alegeri din cariera sa, programate în 2026.
Economia Ungariei traversează o perioadă de stagnare, iar inflația ridicată obligă Banca Centrală să mențină dobânzile de referință la un nivel înalt.
Discuțiile privind politica monetară au devenit un punct major de tensiune între Orban și fostul guvernator al Băncii Centrale, Gyorgy Matolcsy. Cândva unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai premierului, Matolcsy a rupt relațiile cu acesta și a criticat în termeni duri deciziile economice ale guvernului, inclusiv plafonarea prețurilor la carburanți și produse alimentare.
Viktor Orban. Sursă foto: Facebook
Viktor Orban, sfidat chiar de conducerea numită de el la Banca Centrală a Ungariei
În toamna anului trecut, Viktor Orban a declarat că intenționează să numească un nou guvernator al Băncii Centrale a Ungariei după încheierea mandatului lui Gyorgy Matolcsy, la 1 martie. Funcția a revenit economistului Mihaly Varga, un veteran al partidului Fidesz, din care face parte încă de la înființare.
De-a lungul carierei sale, Varga a ocupat mai multe poziții-cheie în guvernele conduse de Orban — a fost secretar de stat și ministru al finanțelor în perioada 1998–2002, iar între 2013 și 2018 a deținut portofoliul Economiei. Din 2018 până în 2024 a revenit la Ministerul Finanțelor, exercitând totodată și funcția de vicepremier.
El a preluat oficial conducerea Băncii Centrale a Ungariei pe 3 martie 2025.
Forintul a atins luna trecută cel mai ridicat nivel din ultimele 15 luni
Premierul Viktor Orban a declarat luni că nivelul actual al dobânzii de politică monetară din Ungaria, menținut de banca centrală pe tot parcursul anului în contextul revenirii inflației, este „mai mare decât ar trebui”.
Banca Centrală a reacționat însă rapid, reafirmându-și poziția prin intermediul economistului-șef Adam Banai. „Menținerea unor condiții monetare stricte este esențială”, a spus acesta în cadrul unei conferințe dedicate mediului de afaceri.
„Evoluțiile recente ale piețelor financiare și ale economiei au confirmat că această direcție de politică a fost corectă”, a adăugat Banai.
Deși forintul s-a apreciat luna trecută până la cel mai înalt nivel din ultimele 15 luni, susținut de politica restrictivă a instituției, moneda s-a depreciat brusc marți, pe fondul reînnoirii presiunilor guvernului asupra băncii centrale pentru a reduce costurile de împrumut.
Guvernul spune că rata inflației nu e atât de problematică
Ministrul Economiei, Marton Nagy, a confirmat marți poziția premierului Viktor Orban, afirmând într-un interviu pentru publicația financiară Portfolio că dobânda de bază din prezent este „prea mare” și că banca centrală ar putea atinge ținta de inflație chiar și cu o rată mai redusă.
Potrivit economiștilor consultați de Reuters, inflația de bază din Ungaria ar fi urcat în septembrie la 4,4% pe an, depășind intervalul țintă stabilit de banca centrală, cuprins între 2% și 4%.
Mai mulți analiști susțin că politicile de plafonare a prețurilor reintroduse de guvernul Orban în acest an au mascat parțial nivelul real al inflației, care ar putea fi, de fapt, aproape de 6%. Adam Banai, economistul-șef al băncii centrale, a declarat că inflația ar putea reveni la obiectivul de 3% abia în primul trimestru din 2027, avertizând că „riscurile de creștere a inflației sunt mai mari decât cele de scădere”, după ce indicatorul atinsese cote record în UE – peste 25% – în urma invaziei ruse din Ucraina, din februarie 2022.
