Pandemia de gripă din 1918, cu consecințele sale fatale, a indus la nivelul populației un sentiment de precauție care, în unele locuri, mai influențează modul în care oamenii răspund la apariția unor focare de boală. Izolarea sau carantina pentru a evita contactul cu cei bolnavi au rămas în obiceiurile populației. În mod similar, pe măsură ce pandemia COVID-19 dispare, vom rămâne cu unele obiceiuri adoptate în această perioadă, susține Jacqueline Gollan, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Școala de Medicină Feinberg din Northwestern University din Chicago, citată de CNN.

Putem enumera dezvoltarea sistemului de cumpărături online, a serviciilor de telesănătate, a sistemului de muncă la domiciliu sau a tehnologiei care permite întâlnirilor virtuale. Acestea vor intra în obiceiul oamenilor și vor dura, probabil, foarte multă vreme. Este foarte posibil să păstrăm un inventar de materiale de curățenie și protecție personală. Și, totodată, să adoptăm obiceiuri care duc la îmbunătățirea igienei personale și de grup, susține Gollan.

Potrivit spuselor sale, acestea exprimă temerile noastre cu privire la posibilitatea apariției unor crize globale.

Pe măsură ce lumea se redeschide treptat vom evalua și vom schimba multe dintre obiceiurile de viață pe care le aveam înainte și pe care a trebuit să le adaptăm la pandemie, a explicat analistul CNN Dr. Leana Wen, medic de urgență și profesor de politici și management al sănătății la Școala de Sănătate Publică a Institutului Milken al Universității George Washington.

OMS salută reducerea cazurilor în toată Europa și solicită să nu se renunțe la măsurile de prevenție

Noi obiceiuri de salut

În timpul gripei din 1918, autoritățile din domeniul sănătății publice au descurajat oamenii să intre în contact cu ceilalți, ca măsură de siguranță pentru prevenirea izbucnirea focarelor de boală. Același lucru s-a întâmplat și în timpul pandemiei de COVID-19. Pe măsură ce restricțiile au început să se ridice, oamenii se dovedesc mai precauți în a da mâna unii cu alții, evitând acest contact cu cei care nu sunt vaccinați complet.

„Cred că vor apărea alternative la strângerile de mână, așa cum avem și acum, lovitura de cot sau o simplă fluturare a mâinii”, a precizat Leana Wen.

Oamenii se gândesc de două ori înainte de călătorii

Gripa din 1918 nu i-a ținut pe oameni departe de transportul public, dar a creat un anumit nivel de precauție cu privire la modul în care virusul s-ar putea răspândi în astfel de locuri. Aceasta după ce gripa a fost răspândită de oamenii care au luat contact în aceste mijloace de transport.

Minimizarea contactului cu ceilalți, prin izolare și carantină a oferit cea mai bună soluție pentru a controla răspândirea gripei, scria bacteriologul Edwin O. Jordan în 1925.

În prezent, oamenii își aleg destinațiile de călătorie în funcție de ratele de infectare cu coronavirus, gripă sau alte virusuri. Astfel, aceștia preferă să călătorească mai aproape de casă, iar nu în locuri îndepărtate unde există îngrijorări cu privire la COVID-19.

Pfizer şi Moderna au legătură cu inflamaţiile cardiace
pfizer, moderna, sua, cdc, inflamatii cardiace, inima

Purtarea măștii și alte măsuri de precauție

Adoptarea măsurilor de siguranță, cum ar fi tușitul în batistă, evitarea mulțimilor, pentru a gestiona răspândirea gripei din 1918, nu a avut un impact asupra obiceiurilor de siguranță ale persoanelor, în următorul deceniu. Oamenii au abandonat, ușor, ușor, aceste practice. Cu toate acestea anumite comportamente au influențat modul în care oamenii și instituțiile au reacționat la apariția unor focare ulterioare ale bolii. Când a izbucnit gripa în 1928, de exemplu, unele colegii și universități au izolat imediat persoanele bolnave. Astfel s-a limitat răspândirea focarelor.

Educatorii interbelici, agenții de publicitate și oficialii din domeniul sănătății publice au îmbrățișat măsurile de protecție, în următorii ani. Noile programe de sănătate din anii 1920 au introdus batistele la nivelul grădinițelor, în vreme ce copiii de la școala elementară au învățat cum să strănute în batiste sau în pungi. Promovarea igienei prin invocarea temerilor de gripă, au dus la apariția și promovarea unor obiceiuri precum clătirea gurii, folosirea picăturilor de tuse și a tonicelor. Aceasta pentru că o răceală putea lua forme mult mai dificile.

Femeile au fost încurajate să învețe simptomele timpurii ale bolilor contagioase, astfel încât să le poată depista la coăii și la soții lor. Astfel încât să-i ducă la medici, pentru îngrijire, cât mai repede posibil.

În prezent, după mai bine de un an de la apariția pandemiei, portul măștii de protecție ne ajută să ne simțim în siguranță. Unii experți prevăd că măștile vor face parte din bagajul nostru de protecție împotriva coronavirusului și a altor virusuri.

Românii nu mai doresc să plece la muncă în străinătate

Femeile ca forță de muncă activă

Decesele cauzate de gripă în 1918 și Primul Război Mondial au creat locuri de muncă nueroase, iar acest lucru a oferit o oportunitate femeilor care doreau să se angajeze. Mulți angajatori le respingeau pe motiv că locurile de muncă erau prea periculoase. Este vorba de munca în industriile textilă, prelucrătoare, în știință și cercetare etc..

Acest lucru a dus la obținerea independenței sociale și financiare, precum și a dreptului la vot pentru femei, în 1920.

Pe de altă parte, pandemia de COVID-19 a făcut ca peste 2,3 milioane de femei să renunțe locurile lor de muncă. Cele mai multe au renunțat pentru a-și putea îngriji copiii și pentru a se putea ocupa de treburile gospodărești. Acest lucru i-ar putea îndemna pe angajatori să ia în considerare programele de lucru flexibile și cursurile virtuale care ar permite femeilor un acces la învățământul superior.

scoala online

Progresul știintific

În 1918, „infrastructura de cercetare științifică a fost o fracțiune minusculă, infinitesimală în comparație cu ce se petrece astăzi”, a spus John M. Barry, autorul cărții „Marea gripă: povestea celei mai mortale pandemii din istorie”.

Răspunsul comunității științifice a fost foarte solid astăzi, dat fiind că toți au renunțat la ceea ce făceau și au încercat să lucreze pentru combaterea bolii.

Cercetarea care a definit virușii gripei din 1918 la câțiva ani după pandemie. După COVID-19 vor urma progrese științifice considerabile deoarece comunitățile academic au început să colaboreze și să permită cercetări interdisciplinare, care au dat roade în domeniile medicinei, tehnologiei etc.

O echipă de experți în boli infecțioase, ingineri de date, dezvoltatori de software și cercetători, cu sediul la Universitatea Johns Hopkins, a creat harta de urmărire a cazurilor de coronavirus și a deceselor pe care s-au bazat guvernele, departamentele de sănătate publică și presa. Această infrastructură de analiză a datelor ar putea fi utilă pentru eforturi precum atenuarea potențialelor epidemii viitoare.

Schimbările în rândul copiilor

Din cauza COVID-19, mulți copii au trecut la învățământul virtual, iar unii părinți au început să aprecieze școala la domiciliu. Aceasta în vreme ce alții susțin că nu-și mai doresc așa ceva.

„Potrivit unui sondaj realizat de EdChoice, 64% dintre părinți au spus că viziunea lor despre educația la domiciliu a devenit mai favorabilă ca urmare a pandemiei”, a declarat Joshua Coleman, psiholog în cabinetul privat din Oakland, California, și membru al Consiliului din Contemporary Families.

„Pe de altă parte, mulți dintre cei care au fost forțați să facă acest lucru susțin că este incredibil de greu și nu doresc să se mai repete”, a adăugat Coleman.

Indiferent dacă părinții continuă școala la domiciliu, copiii lor ar putea lua în continuare cursuri extrașcolare la domiciliu fără să facă naveta.

Radu Mihaiu Şcoala 28 din Capitală

Munca viitorului

În timpul celui de-al doilea val al gripei din 1918, un comitet de sănătate a recomandat închiderea unor fabrici și magazine pentru ca oamenii să evite supraaglomerarea transportului public. Aceste sugestii nu au durat foarte mult după pandemie.

În schimb, Covid-19 a forțat multe companii să închidă sau să devină complet virtuale. Astfel că una dintre cele mai semnificative schimbări, de durată, se vor produce în domeniul muncii.

„Companiile sunt nevoite să ia în calcul munca la distanță pentru a continua afacerile. Aceasta pentru a putea trece rapid, în cazul apariției unor noi variante de coronavirus”, a spus Gajendran.

„De asemenea, acest lucru va face din munca hibridă o componentă esențială a modului în care se desfășoară activitatea. Oferă flexibilitate nu numai în timpul pandemiei ci și o modalitate de menținere a operațiunilor în vigoare, în timpul altor urgențe, cum ar fi dezastrele naturale și atacurile teroriste”.