Astfel, Uniunea Europeană tocmai a oficializat un regulament care se va aplica direct și în România, prin care va reglementa platformele de crowdfunding, ceea ce ar putea face această formă de finanțare, rar folosită acum, și mai atractivă pentru firmele românești, scrie avocatnet.ro.

Regulamentul UE nr. 1.503/2020 se se va aplica direct în toate statele UE din 10 noiembrie 2021. Acest act normativ va avea aplicabilitate directă în România, fără să fie nevoie de o transpunere prin lege/ordonanță sau de norme metodologice.

Acest regulament îi guvernează, în principal, pe furnizorii de servicii de tip crowdfunding, care sunt platforme online unde, spre exemplu, o firmă care are nevoie de lichidități încearcă să obțină finanțare (fie prin bani, fie prin alte instrumente financiare) de la investitori, iar valoarea adaugată de platformele în cauză este fix intermedierea făcută între aceste entități.

Astfel, regulamentul stabilește:

  • relația platformei cu firmele ce caută finanțare pentru un anumit proiect și cu investitorii;
  • obligațiile de diligență pe care trebuie să le îndeplinească platformele (de exemplu, chestiuni ce țin de cazierul judiciar al firmelor ce caută finanțare);
  • soluționarea plângerilor ce provin de la clienți (fie firmele ce caută finanțare, fie investitori);
  • ce condiții de autorizare trebuie să îndeplinească platformele;
  • ce informații vor fi cerute despre proiectele pentru care se caută finanțare.

De ce ar fi aceste lucruri importante pentru IMM-urile ce caută capital? Pentru faptul că orice firmă ce vrea să obțină finanțare prin crowdfunding va trebui să recurgă la platforme ce pun în legătură firma respectivă cu potențiali investitori. Mai exact, întreprinderile oricum vor fi nevoite să relaționeze cu acele platforme.

Avantajele finanțării de tip crowdfunding

În primul rând, firma ce încearcă să obțină finanțare primește o expunere maximă, în special pe platforme deja renumite, precum Kickstarter.

În al doilea rând, spre deosebire de finanțarea clasică (prin creditare bancară sau prin căutarea unor investitori care să contribuie cu capital la o firmă), finanțarea participativă are mai multe șanse de succes pentru o firmă mică sau aflată la început de drum. Pentru că poate aduna mai multe persoane dornice să contribuie la proiectul pentru care se caută fonduri. Astfel, riscul este împărțit între un număr mare de participanți, ceea ce crește șansele pentru o întreprindere nou-înființată, cu un proiect ambițios și poate ușor incert, să obțină capitalul de care are nevoie pentru a-și demara proiectele.

În al treilea rând, finanțarea de tip crowdfunding poate să ajute atât firmele cu proiecte ambițioase, cât și societatea, din perspectiva inovațiilor. Dacă o întreprindere nouă, cu idei radicale, ar căuta finanțare clasică, s-ar putea ca potențialii investitori să considere că riscul e prea mare pentru banii lor. În consecință, ar exista un imbold pentru firme să aibă o atitudine ușor conservatoare, dar care ar putea preveni anumite inovații. Sau piața pentru finanțări oricum ar exclude rapid asemenea antreprenori.

În cazul finanțării de tip participativ, această problemă e diminuată. Cum spuneam deja, dacă cineva vine cu un proiect ambițios și incert, poate să atragă investiții mici, dar numeroase, de la diverse persoane, pe platforme dedicate. Astfel, cineva nu se va gândi la fel de mult că proiectul are șanse mici să obțină capital. Bineînțeles, problemele astea persistă, dar e important de scos în evidență că ele sunt diminuate prin existența finanțării de tip crowdfunding.