În momentul în care un salariat ajunge la vârsta standard de pensionare, trebuie să țină cont de anumite concedii pentru stabilirea vechimii în muncă.

Salariații care lucrează cu contract de muncă vor cotiza automat pentru pensie, iar contribuția se plătește și în perioada când angajatul se află în anumite concedii.

Potrivit legislației în vigoare, orice angajat are dreptul la cel puțin 20 de zile libere, perioadă care este luată în calcul la stagiul de cotizare. Cu toate acestea, concediile fără plată se vor scădea din vechimea în muncă.

De asemenea, concediul medical, acordat în cazul unui accident la muncă sau unor boli profesionale este considerată vechime, potrivit dispozițiilor Legii nr. 346/2002.

Alte tipuri de concedii luate în considerare ca perioade de cotizare pentru pensie

Pe lângă concediul medical, și cel de creștere a copilului, de risc maternal, acomodare, îngrijirea copilului bolnav și paternal sunt luate în calcul ca perioade de cotizare pentru pensie.

Gravidelor și femeilor care au născut primesc concediu de risc maternal în momentul în care la locul de muncă există pericole pentru sănătatea salariatelor. Pe toată perioada concediului se oferă o indemnizație de 75% din media veniturilor din ultimele șase luni dinaintea acestuia.

Totodată, concediul de maternitate este oferit salariatelor care urmează să nască și este împărțit între perioada de sarcină și cea de lăuzie (în total, cel mult 126 de zile). Și aici se acordă o indemnizație, de 85% din media veniturilor din ultimele şase luni.

Importanța concediilor privind pensionarea

Pe lângă mamă, și tatăl își poate lua concediu paternal, el având dreptul la cinci zile libere, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului. Pe toată durata concediului, angajatul este plătit.

Cel mai lung concediu ce se poate oferi este cel de creștere al copilului, fiind de până la doi ani. Acesta poate fi acordat oricăruia dintre părinți, iar indemnizația lunară se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. De reținut că perioada acestui concediu e recunoscută expres în Legea pensiilor ca perioadă de cotizare, chiar dacă e necontributivă.

Concediul de acomodare pentru persoanele care adoptă este de cel mult un an, iar cuantumul indemnizației de acomodare este de 85% din veniturile realizate pe în ultimele 12 luni din ultimii doi ani. Aceasta nu poate fi mai mică de 1.787 de lei sau mai mare de 8.500 de lei pe lună.

Cei care au în grijă un copil bolnav în vârstă de până la șapte ani au dreptul la concediu plătit, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, acesta poate fi prelungit până când copilul împlinește 18 ani.

Pentru acest tip de concediu există dreptul la o indemnizație lunară de 85% din baza de calcul, care este determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară. De asemenea, acest tip de concediu este acordat și în situațiile în care copilul, cu vârsta de până la 18 ani, este izolat sau carantinat din cauza unor boli infectocontagioase, scrie bugetul.ro