Politica
Veștea merge în Parlament cu lista miniștrilor și programul de guvernare. Principalele măsuri anunțate
Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Adrian Veștea, premierul desemnat, a anunțat că programul de guvernare se află în etapa finală de elaborare și că joi, în prima parte a zilei, va depune în Parlament atât documentul care va sta la baza viitorului Executiv, cât și lista miniștrilor propuși.
Anunțul vine înaintea procedurilor parlamentare necesare învestirii Guvernului, care includ audierile miniștrilor și votul de încredere din plenul reunit al Parlamentului.
„Suntem în etapa finală de definitivare a programului de guvernare. Fiecare măsură este analizată cu responsabilitate din perspectiva impactului bugetar, astfel încât să respectăm țintele asumate privind deficitul și să prezentăm un plan realist, aplicabil și sustenabil”, a transmis Adrian Veștea.
Premierul desemnat a precizat că obiectivul este găsirea unui echilibru între nevoile societății și resursele disponibile ale statului.
„Sunt încrezător că România va avea în foarte scurt timp un Guvern funcțional, capabil să asigure stabilitate, predictibilitate și soluții concrete pentru cetățeni”, a afirmat acesta.
Cine sunt posibilii miniștri propuși în Guvernul Veștea
Potrivit informațiilor aflate în circulație înaintea depunerii oficiale a listei, viitorul Cabinet ar urma să includă următoarele nume:
Alexandru Nazare – Finanțe
Vlad Nistor – Cultură
Lucian Bode – Economie
Alina Gorghiu – Investiții și Proiecte Europene
Cătălin Predoiu – Afaceri Interne
Nicoleta Pauliuc – Apărare
Luca Niculescu – Afaceri Externe
Radu Marinescu – Justiție
Cristian Pistol – Transporturi
Bogdan Ivan – Energie
Alexandru Rogobete – Sănătate
Florin Manole – Muncă
Florin Barbu – Agricultură
Planul de guvernare al lui Veștea. Reducerea deficitului și reorganizarea ANAF
Veștea. Sursa foto: Facebook
Programul de guvernare pornește de la situația finanțelor publice și de la obiectivul reducerii deficitului bugetar în următorii ani.
Documentul prevede elaborarea unei strategii fiscal-bugetare pentru perioada 2026-2029 și măsuri pentru creșterea eficienței colectării veniturilor la buget.
Un capitol important vizează reorganizarea ANAF, a Direcției Antifraudă și a Autorității Vamale Române. Instituțiile ar urma să fie evaluate pe criterii de performanță, iar funcțiile de conducere să fie ocupate prin concursuri organizate la nivel central.
Programul mai include utilizarea sistemelor digitale e-Factura și AMEF pentru combaterea evaziunii fiscale, precum și introducerea camerelor video de tip bodycam pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.
Investiții de peste 16 miliarde de euro pentru apărare și securitate
Securitatea națională ocupă un loc central în document.
Executivul își propune utilizarea integrală a celor 16,68 miliarde de euro disponibile prin Programul SAFE – Security Action for Europe.
Fondurile ar urma să fie folosite pentru înzestrarea Armatei Române, dezvoltarea infrastructurii cu utilizare militară și civilă și sprijinirea industriei naționale de apărare.
Programul prevede și creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB.
Audit pentru companiile de stat și criterii de performanță
Toate companiile de stat care înregistrează pierderi de cel puțin doi ani consecutiv ar urma să fie auditate.
În funcție de rezultate, acestea ar putea fi restructurate, reorganizate, listate parțial la bursă sau lichidate.
Documentul vorbește despre eliminarea numirilor politice fără experiență relevantă și introducerea unor contracte de management bazate pe indicatori de performanță.
Printre companiile menționate se numără ROMATSA, TAROM, RAR, ARR, AACR și Aeroportul Otopeni.
Monitorizare săptămânală pentru proiectele din PNRR
Programul prevede constituirea unui grup de lucru coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de Cabinetul premierului pentru urmărirea săptămânală a investițiilor și jaloanelor din PNRR.
Obiectivul declarat este absorbția integrală a fondurilor europene disponibile până în 2029 și recuperarea întârzierilor existente.
Schimbări pentru PFA-uri, microîntreprinderi și munca pe platforme digitale
În domeniul muncii, Executivul propune o nouă lege a salarizării unitare și măsuri împotriva muncii la negru.
Programul prevede verificarea situațiilor în care microîntreprinderile, PFA-urile sau contractele pe drepturi de autor sunt utilizate pentru a ascunde relații de muncă dependente.
De asemenea, documentul include reglementarea muncii desfășurate prin platforme digitale.
Concediu pentru bunici și stimulente financiare pentru familiile numeroase
Printre măsurile sociale se numără posibilitatea ca bunicii angajați să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului în locul părinților, în anumite condiții.
Programul prevede și subvenții de 2.250 de lei pe lună pentru angajatorii care încadrează părinți cu minimum trei copii, precum și prime lunare de 1.000 de lei pentru mamele cu cel puțin trei copii.
Părinții care revin la muncă în regim part-time ar putea păstra jumătate din indemnizația pentru creșterea copilului.
Reducerea numărului de paturi și evaluarea performanței în spitale
Spital din România. Sursa foto: Arhiva EvZ
În sănătate, Guvernul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în 2030.
Măsura este corelată cu dezvoltarea serviciilor ambulatorii și a medicinei de familie. Programul introduce criterii de performanță pentru medici și șefii de secție și prevede verificări privind acordarea concediilor medicale.
Reforma pensiilor speciale și revenirea magistraților pensionari
În capitolul dedicat justiției sunt prevăzute extinderea dosarului electronic, reducerea duratei proceselor și înființarea unor secții specializate pentru mediul de afaceri.
Documentul propune și posibilitatea revenirii în sistem a magistraților pensionari pentru o perioadă de până la șapte ani. Totodată, programul vorbește despre continuarea reformei pensiilor speciale și limitarea beneficiilor necontributive.
Autostrăzi, trenuri noi și proiecte de metrou
La capitolul infrastructură, Executivul își asumă continuarea lucrărilor la autostrăzile A1, A7, A8 și A0. Programul include achiziția a peste 100 de trenuri electrice, 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate.
Sunt menționate și proiectele de extindere a rețelei de metrou, inclusiv Magistrala 6 către Aeroportul Otopeni. Neptun Deep, reactoarele de la Cernavodă și noi capacități de energie verde
În sectorul energetic, Guvernul mizează pe exploatarea zăcămintelor Neptun Deep și Caragele pentru creșterea producției de gaze naturale. Programul include continuarea proiectelor nucleare de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor modulare mici.
Până în 2027 sunt prevăzute investiții care să permită instalarea a peste 5.000 MW în capacități eoliene și solare.
Identitate digitală pentru milioane de români și evaluarea profesorilor
Documentul prevede digitalizarea a jumătate dintre serviciile publice până în 2027 și acordarea unei identități digitale pentru aproximativ cinci milioane de cetățeni.
În educație, Guvernul propune extinderea învățământului dual, dezvoltarea programului „Școală de la 8 la 17” și evaluarea profesorilor inclusiv prin raportare la rezultatele elevilor la examenele naționale.
OCDE, Visa Waiver și un rol mai activ la Marea Neagră
În politica externă, obiectivul principal este finalizarea aderării României la OCDE în 2026. Programul mai prevede continuarea demersurilor pentru reincluderea României în programul Visa Waiver, consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și creșterea rolului țării în regiunea Mării Negre.
După depunerea programului de guvernare și a listei miniștrilor, urmează audierile în comisiile parlamentare și votul de învestitură, care va decide dacă Adrian Veștea va forma noul Guvern al României.
Recomandările noastre
