Milioane de oameni se află în fața unei vești foarte proaste, după un an dificil care a pus în genunchi economiile statelor la nivel global. Alimentele se află în pragul unor scumpiri în lanț. Guvernatorii s-ar putea însă, autosesiza cu privire la acest aspect și ar putea să ia măsuri astfel încât să țină sub control inflația înregistrată în domeniul alimentației. Magazinele alimentare își scumpesc produsele regulat, scrie presa internațională.

Evoluția prețurilor alimentelor

În anul 1990, când prețurile erau mult mai avantajoase pentru americani, costul alimentației însuma aproximativ 42% din veniturile Statelor Unite ale Americii. Până în anul 1950, noile inovații tehnologice din domeniul agriculturii au sporit producția de cereale, legume și fructe, iar costurile alimentare au scăzut cu 30%. În anul 1960 însă, procentul a scăzut cu 18%, iar din acel moment, industria alimentară nu a mai înregistrat ieftiniri.

Specialiștii trag semnale de alarmă cu privire la creșterea inflației, mai ales în contextul efectelor negative înregistrate în domeniul economic, pe fondul pandemiei de coronavirus. Prețurile alimentelor trebuie să fie accesibile cetățenilor, iar acest lucru se poate concretiza prin adoptarea a două măsuri care să vizeze, în primul rând, scăderea nivelului de sărăcie și, în al doilea rând, scăderea prețurilor la produsele alimentare.

Adoptând măsurile potrivite, în viitorul apropiat, inclusiv produsele alimentare sănătoase pot înregistra ieftiniri mai mari decât în perioadele anterioare. În acest sens, important este felul în care sunt gestionate inovațiile tehnologice și politicile guvernamentale.

Scenariul anilor ’80 se repetă

În anul 1980, un analist economic a făcut un pariu cu un ecologist. Este vorba despre profesorul Julian Simon de la Universitatea din Maryland, care a pariat cu ecologistul Paul Ehrlich de la Universitatea Stanford că prețurile la materiile prime vor scădea pe parcursul următorului deceniu.

Cei doi aveau viziuni foarte diferite. Simon susținea că tehnologia și inovațiile din acest domeniu vor permite omenirii să depășească rata crescândă a prețurilor. Pe de altă parte, ecologistul era de părere că un număr crescând al populației va conduce la foamete și sărăcie.

Redactorii publicației The Conversation sunt de părere că un astfel de pariu poate avea loc și în prezent, pe fondul creșterii inflației din cauza problemelor generate de pandemia de coronavirus. Ei spun că viziunile lor se aliniază cu cele ale economistului Julian Simon. Datorită tehnologiei, mâncarea sănătoasă ar putea să se ieftinească în următorii 20 de ani.

În prezent, tehnologia evoluează într-un ritm alert inclusiv în domeniul alimentației și cu precădere în domeniul agricol. În perioadele de secetă, recoltele în care s-a însămânțat materie de calitate reușesc să producă profit fermierilor. Tractoarele inteligente și platformele de chimie verde alături de nanotehnologie garantează că fermierii se vor bucura de recolte bogate.

Agricultura celulară care se ocupă de dezvoltarea proteinelor animale în bioreactoare sau rezervoare de fermentare va reuși să producă o cantitate uriașă de proteine. În același timp, progresul raportat în sistemul de automatizare și iluminare din sere sugerează că fructele și legumele se vor putea vinde la prețuri accesibile consumatorilor.

„Ieftin și bun” versus „ieftin și de proastă calitate”

Există anumite aspecte care trebuie înțelese foarte bine, mai spune sursa citată. Reducerea prețurilor alimentelor, de sine stătătoare, nu va rezolva problema costurilor la masă largă atât timp cât mediul este exploatat, iar animalele și muncitorii din domeniul agricol sunt tratați necorespunzător.

De asemenea, dacă alimentele sunt ieftine și de proastă calitate sau nesănătoase, nu se va produce nicio schimbare. Când vine vorba de mâncare ieftină, trebuie făcută foarte bine diferența între „ieftin și bun” și „ieftin și de proastă calitate”.

În acest context, intervine și politica. Guvernanții ar trebui să ofere recompense agricultorilor care respectă măsurile necesare privind reducerea emisiilor de gaze și poluarea apei, notează sursa citată. Bunăstarea animalelor și a angajaților trebuie garantată printr-o serie de prevederi legale, atât în domeniul agricol, cât și în economie.

Dacă recurgem la politicile corecte, tehnologiile ne pun la dispoziție o multitudine de noi căi prin care să producem produse alimentare la prețuri sustenabile și accesibile.

Cine a câștigat marele pariu

Economistul Julian Simon a câștigat pariul cu ecologistul. Toate materiile prime indicate de Ehrlich au înregistrat scumpiri enorme de-a lungul anilor 80. Cu toate acestea, amândoi specialiștii au avut dreptate, mai mult sau mai puțin, spun jurnaliștii The Conversation. Eroare economistul a constat în faptul că a ignorat importanța protejării mediului, iar ecologistul nu a avut încredere în inovațiile tehnologice.

Astfel, în secolul XXI, când se poate observa o dezvoltare uluitoare a tehnologiei și, în același timp, riscul la care mediul înconjurător este supus, se poate apela la două lucruri esențiale. Primul se referă la valorificarea tehnologiei în ceea ce privește modalitatea de producere a materiei prime, iar al doilea la importanța stabilirii unui echilibru între activitatea prestată de muncitorii din agricultură, politicile referitoare la schimbările climatice și bunăstarea animalelor. Ținând cont de aceste două aspecte importante, guvernele întregii lumii pot să țină sub control inflația și să gestioneze în mod corespunzător prețurile din domeniul alimentar, conchide sursa citată.