Aproximativ 4.000 de migranţi au debarcat vineri dimineaţă în portul Pireu din Grecia, după ce în zilele trecute numărul lor scăzuse considerabil din cauza condiţiilor meteo, cei mai mulţi declarându-se hotărâţi să-şi continue călătoria către vestul Europei parcurgând ruta Balcanilor, deşi Macedonia îi opreşte la graniţă pe toţi cei care nu sunt sirieni, irakieni sau afgani.
“Mă duc înspre Macedonia şi voi vedea ce se va întâmpla”, spune un geolog iranian, aceeaşi intenţie având-o şi un cuplu cu bebeluş, de asemenea din Iran. Alături de ei se află şi numeroşi pakistanezi sau africani, ce riscă de asemenea să rămână blocaţi la graniţa greco-macedoneană, în această situaţie găsindu-se acolo peste o mie de migranţi veniţi mai ales din Iran, Somalia, Pakistan sau Bangladesh.
Autorităţile de la Skopje au decis să accepte numai trecerea refugiaţilor proveniţi din Siria, Irak şi Afganistan, după o decizie similară luată de celelalte state traversate de migranţi pe ruta Balcanică după Macedonia, respectiv Serbia, Croaţia şi Slovenia. Acestea au reacţionat astfel ca urmare a tendinţei statelor vest-europene de a limita primirea migranţilor economici, respectiv cei care nu provin din zone de conflict şi în cazul cărora este evident că vin în Europa doar pentru un trai mai bun.
Un grup de circa 200 de migranţi blocaţi la graniţă au încercat joi să pătrundă cu forţa pe teritoriul Macedoniei. Ei au dărâmat un gard de sârmă ghimpată şi au aruncat cu pietre în poliţiştii macedoneni, în timp ce aproximativ zece migranţi iranieni sunt de mai multe zile în greva foamei.
Migranţii ce parcurg ruta Balcanilor pornesc din Turcia, traversând cu bărci pneumatice o porţiune din Marea Egee, şi debarcă în insulele greceşti. Cei mai mulţi trec prin insula Lesbos, situată la circa 20 de kilometri de coastele Turciei, iar de acolo sunt transportaţi organizat de autorităţile greceşti cu feriboturile către portul Pireu, la Atena, şi apoi către graniţa cu Macedonia, de unde îşi continuă călătoria prin Europa, destinaţia preferată a celor mai mulţi fiind Germania.
Guvernul grec a fost adesea acuzat că nu îşi protejează graniţele şi că ajută migranţii să ajungă mai departe în Europa, mai ales că, în conformitate cu regulamentul de la Dublin (ce reglementează examinarea cererilor de azil în Europa), refugiaţii trebuie să ceară azil în prima ţară unde ajung în spaţiul comunitar.
De altfel, autorităţile de la Atena au exclus până în prezent orice încercare de a convinge migranţii blocaţi la frontiera macedoneană să se mute în tabere din interiorul Greciei.
În luna noiembrie în insulele greceşti au debarcat în medie circa 4.500 de migranţi pe zi. Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, care fac traversarea Mării Egee mai periculoasă, în ultimele zile numărul sosirilor a scăzut considerabil, dar nivelul înregistrat vineri arată că fluxul migrator se menţine, deşi suntem în pragul iernii. (sursa: Agerpres)
Recomandările noastre
