Social
Un simplu test poate arăta riscul de demență cu până la 25 de ani înainte de diagnosticare. Studiu
Demența. Sursa foto. Pixabay
Din cuprinsul articolului
Persoanele cu o sănătate cardiacă precară în perioada vârstei mijlocii ar putea avea un risc crescut de a dezvolta demență la o vârstă mai înaintată, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la University College London. Studiul mai sugerează că există o legătură strânsă între sănătatea inimii și cea a creierului.
Un simplu test poate arăta riscul de demență cu până la 25 de ani înainte de diagnosticare
Studiul recent, realizat pe un eșantion de 6.000 de persoane, a descoperit o legătură surprinzătoare între sănătatea inimii și riscul de demență. Cercetătorii au descoperit că indivizii care au dezvoltat ulterior această afecțiune prezentau niveluri crescute ale proteinei numită troponină, care indică deteriorarea mușchiului cardiac, cu până la 25 de ani înainte de apariția simptomelor.
În plus, participanții care aveau nivelurile de troponină ridicate la începutul studiului aveau cu 38% mai multe șanse să fie diagnosticați cu demență ulterior. Autorul studiului, profesorul Eric Brunner, expert în epidemiologie și sănătate la University College London, a explicat:
„Leziunile cerebrale observate la persoanele cu demență se acumulează lent de-a lungul anilor înainte de apariția simptomelor. Controlul factorilor de risc comuni atât bolilor de inimă, accidentului vascular cerebral, cât și demenței la vârsta mijlocie, cum ar fi hipertensiunea arterială, poate încetini sau chiar opri dezvoltarea demenței, precum și a bolilor cardiovasculare”, a declarat Brunner
Nivelurile de troponină sunt verificate atunci când un pacient a suferit un atac de cord
Medicii măsoară frecvent nivelurile de troponină atunci când există suspiciunea unui atac de cord, însă valorile ridicate ale acestui biomarker pot semnala probleme cardiace chiar și în absența simptomelor. Aceste perturbări subtile ale funcției inimii pot declanșa un efect în lanț, afectând circulația sângelui și aprovizionarea creierului cu oxigen și nutrienți.
O echipă de cercetători a analizat datele colectate în timpul studiului Whitehall II, care a urmărit sănătatea funcționarilor publici încă din 1985. Participanții au fost testați pentru troponină între 45 și 69 de ani și monitorizați timp de aproximativ 25 de ani, perioadă în care 695 dintre ei au fost diagnosticați cu demență.
Demența. Sursa foto: Arhica EvZ.
Profesorul Brunner a subliniat că următorul pas este realizarea unor studii care să determine cât de precis pot nivelurile de troponină să anticipeze riscul de demență.
„Datele preliminare indică faptul că troponina ar putea deveni un element cheie în estimarea probabilității apariției demenței în viitor”, a explicat profesorul.
Este important să ne gestionăm nivelul de colesterol, să rămânem activi, să menținem o greutate sănătoasă și să nu fumăm
Profesorul Bryan Williams, director științific și medical la British Heart Foundation, care a sprijinit parțial studiul, a subliniat legătura strânsă dintre sănătatea inimii și cea a creierului. „Acest studiu ne reamintește că menținerea inimii sănătoase are un impact direct asupra modului în care creierul nostru îmbătrânește”, a spus el.
Williams a explicat că adoptarea unor obiceiuri sănătoase pe tot parcursul vieții și anume, controlul tensiunii arteriale, gestionarea colesterolului, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți adecvate și evitarea fumatului, oferă creierului cele mai bune șanse de a rămâne sănătos odată cu trecerea anilor.
El a evidențiat, de asemenea, angajamentul fundației în cercetarea demenței vasculare: „Investim 10 milioane de lire sterline în Centrul nostru pentru cercetarea demenței vasculare, în colaborare cu Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, pentru a identifica metode mai eficiente de prevenire și tratament al acestei afecțiuni devastatoare”.
Rezultatele studiului au fost publicate în European Heart Journal, consolidând tot mai mult legătura între sănătatea cardiovasculară și cea cognitivă, potrivit Hannei Geissler, redactor-șef al departamentului de sănătate la Express.
