Președintele României, Klaus Iohannis, nu s-a numărat printre șefii de state europeni participanți la videoconferința organizată de Joe Biden pe tema situației din Ucraina.

Administrația de la Casa Albă nu a considerat necesar să-l pună la curent pe Klaus Iohannis cu evoluția situației și cu ultimele decizii pe acest subiect. Aceasta deși România este un partener strategic al Statelor Unite și are un interes direct în rezolvarea crizei militare de la granița ruso-ucraineană.

Casa Albă a transmis un comunicat oficial în care au fost enumerați liderii europeni care au participat la discuțiile online cu președintele Biden. Conform sursei citate, este vorba despre Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Charles Michel, președintele Consiliului European, Emmanuel Macron, președintele Franței, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, președintele Poloniei, Andrzej Duda și premierul Boris Johnson al Marii Britanii.

„Preşedintele Biden a organizat astăzi o videoconferinţă printr-un canal securizat cu lideri europeni. Au reiterat preocupările continue referitoare la acumularea de forţe militare ruse în apropierea frontierelor Ucrainei şi au exprimat susţinere pentru suveranitatea Ucrainei şi pentru integritatea teritorială a acestei ţări”, a anunțat Casa Albă, în comunicatul postat pe site-ul propriu.

Cum s-a desfășurat videoconferința

Discuțiile au avut ca subiect soluționarea pașnică a crizei de la granița ucraineană și analiza recentelor interacțiuni cu Rusia. De asemenea, au fost luate în discuție scenariile menite să ducă la împiedicarea unei agresiuni rusești împotriva vecinului său din Vest, Ucraina.

„Liderii au evidenţiat dorinţa comună pentru soluţionarea pe cale paşnică a actualelor tensiuni şi au analizat recentele interacţiuni cu Rusia în format multiplu. Au discutat despre eforturile comune de a împiedica o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei, inclusiv despre pregătirile de a impune consecinţe masive şi costuri economice severe în cazul unei astfel de acţiuni, precum şi despre consolidarea securităţii pe flancul estic al NATO.

Au asumat angajamentul de a continua consultările strânse între aliaţii şi partenerii transatlantici, inclusiv prin colaborare şi în cadrul Uniunii Europene, Alianţei Nord-Atlantice şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)”, a precizat Casa Albă cu privire la discuțiile purtate de Joe Biden.

NATO se pregătește pentru conflict în Est

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a salutat angajamentele statelor membre de a suplimenta capabilităţile militare în estul Europei. Mai multe trupe, echipamente militare, avioane și nave de război NATO vor fi transferate în Est, inclusiv în România.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi. În cazul în care nu se va ajunge la nici o înțelegere, există riscul declanșării unui conflict militar în Europa.

Statele Unite au plasat în jur de 8.500 de militari în stare de alertă pentru un posibil transfer în Europa de Est. Se ia în considerare și o eventuală activare a Forţei de Reacţie a NATO, care are 40.000 de militari.