Principesa Ileana. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
A purtat la naștere, numele de prințesă a Casei Regale a României. La maturitate, a devenit ducesă de Austria. În ultima etapă a vieții, a fost stareță a unei mânăstiri creștin-ortodoxe în SUA, pe care a înființat-o chiar ea.
Domnița Ileana - copilăria și adolescența sub semnul războiului și al crizei economice
Principesa Ileana a României a fost fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. În epocă, s-a speculat că adevăratul ei tată biologic a fost Barbu Știrbei, sfetnicul Regelui Ferdinand și cumnatul lui Ionel Brătianu. S-a născut la București, la 5 ianuarie 1909.
Avea 7 ani când a trebuit să plece în refugiu la Iași, avea 9 ani când s-a întors la București. A trăit drama pierderii celui mai mic dintre frații săi, Principele Mircea. Fiind cea mai mică dintre cele trei fiice ale Reginei (celelalte erau Elisabeta și Maria), Ileana nu a ajuns regina vreunei țări balcanice, așa cum au fost surorile sale, Elisabeta și Maria (Mignon) au purtat coroanele Greciei, respectiv, Iugoslaviei.
Principesa Ileana, izolată de fratele ei regal, Carol al II-lea
Regele Ferdinand și Regina Maria au avut trei fii, prinții Carol, Nicolae și Mircea. Nicolae a fost Regent în numele Regelui copil Mihai, fiul lui Carol, dar s-a dat cu bucurie la o parte pentru Carol, devenit în 1930, Carol al II-lea. Alături de Regina Maria, o opoziție o făcea și Ileana, o tânără de 21 de ani când fratele său devenea rege.
Carol și-a îndepărtat mama, izolând-o public, în timp ce pe sora sa a căsătorit-o cu Arhiducele Anton de Habsburg în 1931. A ținut ca ea să nu-și nască niciunul din cei 6 copii în România. De fapt, Ileana, arhiducesă formal (dinastia de Habsburg și imperiul multisecular dispăruseră) a vizitat România, dar a trăit până în 1938 în Austria. Apoi, după Anschluss, a trăit tot în Austria, dar ca parte a Reichului.
Revenirea în România și plecarea în exil
Din 1939 și până în 1940, Ileana s-a îngrijit de soldații răniți pe front. Apoi, a venit în România, unde a fondat la Castelul Bran, Spitalul „Inima Reginei”. În 1943, trei copii mai mari au venit la Brașov. În 1944, i-a adus pe cei trei copii mai mici. Și-a susținut nepotul, pe Regele Mihai să reziste comunizării. Alături de sora sa Elisabeta, Ileana a plecat din România în 1948.
În exil, în 1951, și-a scris memoriile, sub titlul I live again. A ținut conferințe, din Elveția, în America de Sud, unde a creat un centru de asistență pentru refugiații români, până în SUA. A divorțat în 1954, apoi s-a căsătorit cu Ștefan Isărescu. Va divorța de el în 1965.
Calea monahală în Franța și fondarea unei mânăstiri ortodoxe în SUA
În 1961, deși încă formal măritată, Principesa Ileana a decis să plece în Franța. Moartea fiicei sale mai mari, într-un accident de automobil, alături de soțul ei, nobil polonez a îndurerat-o și mai mult. A intrat ca novice într-o mânăstire ortodoxă. În 1965, a divorțat iar în 1967 a decis să creeze în SUA o Mânăstire ortodoxă, „Schimbarea la față" situată în Ellwood City, Pennsylvania. A fost stareță până la decesul ei în 1991. Și-a ales numele Alexandra.
Unica vizită în România și decesul
În septembrie 1990, Maica Alexandra a vizitat România. A mers la Curtea de Argeș, la mormintele părinților și la Castelul Bran. Bătrânii de acolo și-au reamintit de Domnița Ileana. Pe 4 ianuarie 1991, maica Alexandra se accidentează în chilia sa. Suferă o fractură de bazin. Este internată La St. Elizabeth Hospital din Youngstown, Ohio. Pe 21 ianuarie 1991, în vârstă de 82 de ani, Maica Alexandra trece la Domnul. A fost înmormântată în SUA, la mânăstirea pe care a construit-o și pe care a condus-o aproape 24 de ani.
