UE interzice distrugerea hainelor nevândute. Ce se schimbă din 19 iulie pentru marile companii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Începând cu 19 iulie 2026, marile companii din industria textilă nu vor mai putea distruge hainele, încălțămintea și accesoriile nevândute din motive comerciale, potrivit noului Regulament european privind ecoproiectarea, care intră în vigoare.

Măsura urmărește reducerea deșeurilor textile și a emisiilor de carbon generate de unul dintre cele mai poluante sectoare economice, potrivit publicației Corriere della Sera și informațiilor Comisiei Europene.

Noua obligație se aplică marilor companii din domeniul textilelor și modei, în timp ce întreprinderile mijlocii vor avea o perioadă de tranziție până în 2030.

Firmele mici și microîntreprinderile sunt excluse, deocamdată, din aria de aplicare a regulamentului. Decizia este considerată un pas important în strategia Uniunii Europene de transformare a economiei într-un model mai sustenabil și mai eficient în utilizarea resurselor.

Produsele nevândute vor trebui reutilizate, donate sau reciclate

Conform noilor reguli, articolele de îmbrăcăminte, încălțămintea și accesoriile care rămân nevândute nu mai pot fi eliminate prin distrugere doar pentru a proteja interesele comerciale ale companiilor.

În schimb, acestea vor trebui redirecționate către soluții precum:

• reutilizarea;
• donarea;
• reciclarea;
• alte forme de valorificare prevăzute de legislația europeană.

Regulamentul face parte din Ecodesign for Sustainable Products Regulation (ESPR), una dintre principalele componente ale Pactului Verde European și ale Strategiei UE pentru textile sustenabile și circulare.

De ce a decis Uniunea Europeană să introducă această interdicție

Comisia Europeană susține că distrugerea produselor noi, care nu au fost niciodată utilizate, produce cantități importante de deșeuri și emisii de gaze cu efect de seră fără un beneficiu real pentru societate.

În ultimii ani, numeroase companii, în special din segmentul de lux, au preferat să distrugă stocurile rămase decât să le comercializeze la preț redus.

Argumentul invocat era protejarea imaginii brandului și evitarea devalorizării produselor prin reduceri masive sau revânzări neautorizate.

Executivul european consideră însă că această practică este incompatibilă cu obiectivele de reducere a impactului asupra mediului și de dezvoltare a economiei circulare.

Cazul Burberry a schimbat dezbaterea despre risipa din industria modei

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al companiei britanice Burberry, care în 2018 a recunoscut că a distrus produse nevândute în valoare de 28,6 milioane de lire sterline.

La acel moment, compania a explicat că măsura urmărea prevenirea contrafacerilor și a revânzărilor neautorizate. Dezvăluirea a provocat însă critici puternice din partea organizațiilor de mediu și a opiniei publice, iar Burberry a renunțat ulterior la această practică.

Haine. Sursă foto: Magnific.com

Între timp, și alte branduri importante din industria modei și-au modificat politicile privind gestionarea stocurilor nevândute.

Companiile vor avea noi obligații de raportare

Pe lângă interdicția distrugerii produselor, regulamentul introduce și obligații de transparență.

Marile companii vor trebui să publice anual informații privind:

• numărul produselor nevândute;
• greutatea acestora;
• motivele pentru care anumite articole sunt eliminate;
• procentul direcționat către reutilizare, reciclare sau alte forme de recuperare.

Legislația prevede totuși câteva excepții. Produsele considerate periculoase, deteriorate sau cele care încalcă drepturile de proprietate intelectuală vor putea fi eliminate în condițiile stabilite de regulament.

Aproape 600.000 de tone de textile sunt distruse anual în Europa

Dimensiunea fenomenului este una semnificativă. Potrivit organizației italiene Assoutenti, aproximativ 9% din produsele textile introduse pe piața europeană sunt distruse înainte de a fi utilizate.

Aceasta înseamnă circa 594.000 de tone de textile eliminate anual, cu un impact climatic estimat la 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂.

La această problemă contribuie și dezvoltarea comerțului online. În sectorul e-commerce, rata medie a retururilor este de aproximativ 20%, iar o parte dintre produsele returnate nu mai ajung din nou în circuitul comercial, ceea ce crește presiunea asupra sistemului de gestionare a deșeurilor.

Prin noul regulament, Uniunea Europeană încearcă să reducă risipa de resurse, să încurajeze reutilizarea produselor și să diminueze impactul industriei textile asupra mediului, unul dintre obiectivele centrale ale politicilor europene privind economia circulară.