UE adoptă modelul Predoiu în combaterea traficului de droguri. „Follow the money” și porturi sub control

UE adoptă modelul Predoiu în combaterea traficului de droguri. „Follow the money” și porturi sub controlCătălin Predoiu Sursa foto: Facebook

Un document elaborat recent consultat de EVZ ne arată cum se schimbă modul în care UE vrea să schimbe controlul și combaterea traficului de droguri. Ceea ce este interesant este că metodele folosite în România sunt adoptate la nivel european.

Cătălin Predoiu a impus, în fruntea MAI, o filozofie de securitate internă orientată spre rezultate măsurabile în combaterea traficului de droguri. Noutatea momentului este că, la un an și jumătate după ce el a împins această abordare, miniștrii de interne ai UE au ajuns la aceeași concluzie: trecerea de la „prioritate declarată” la un pachet operațional integrat. Un proiect care a dat rezultate.

Predoiu a lansat modelul adoptat de UE

În centrul lui stau controlul inteligent al rutelor maritime și portuare – cu accent pe Constanța – analitica de risc, echipele mixte poliție–vămi, precum și investițiile accelerate în scanere și capabilități digitale. Logica este simplă: dacă marfa intră prin noduri logistice previzibile, interdicția bazată pe date produce cel mai mare efect cu cel mai mic cost.

A doua cheie, pe care Predoiu a apăsat-o devreme și pe care acum o împărtășesc omologii europeni, este „follow the money”. Confiscarea extinsă, urmărirea fluxurilor financiare și accesul rapid la registrele beneficiarilor reali devin standard de lucru. În practică, asta înseamnă dosare care leagă captura de substanțe de circuite financiare și „assets recovery” vizibil, comunicat periodic. La nivel european, România va continua să împingă modelul mixt „port security + urmărire financiară”, încadrat în mecanisme precum EMPACT, cu echipe comune de anchetă pe rutele Balcanilor și Mării Negre.

Dimensiunea sanitară rămâne indispensabilă

Liniile susținute de Predoiu – standarde minime pentru prevenție, tratament și reducerea riscurilor, plus un mecanism național de alertă rapidă pentru noile substanțe – sunt astăzi parte a consensului european. Se conturează extinderea rețelei de centre și a observatoarelor locale, mai ales în comunități vulnerabile și orașe-port, cu finanțare UE. Parteneriatul cu mediul local – inclusiv printr-o Coaliție Europeană împotriva drogurilor – oferă infrastructură civică pentru educație timpurie și schimb de bune practici.

Pe palierul de guvernanță, predicția esențială rămâne continuitatea euro-atlantică indiferent de turbulențele politice. În scenarii de remaniere sau tranziție, MAI va privilegia stabilitatea operațională și predictibilitatea instituțională. Pentru public, relevanța se măsoară în indicatori: capturi și destructurări raportate semestrial, valoarea activelor confiscate și rata de recuperare efectivă, gradul de scanare a containerelor și numărul de acorduri operaționale cu porturile, funcționarea alertei rapide și extinderea centrelor de tratament.

Dacă aceste direcții se confirmă, 2025–2026 pot aduce maturizarea modelului antidrog „hard data, hard results”: interdicție inteligentă în porturi, urmărire financiară agresivă, prevenție cu standarde și cooperare europeană reală – un consens continental care validează intuițiile lui Predoiu de acum 18 luni.