Andrii Iusov. Sursă foto: captură video X.com
Din cuprinsul articolului
„Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea lua sfârșit până la finalul anului 2026, însă acest lucru depinde de consolidarea sancțiunilor și de un sprijin mai consistent al Occidentului pentru Kiev,” a declarat Andrii Iusov – reprezentant al serviciilor secrete militare ucrainene (GUR) – într-un interviu acordat postului Novini, citat de The New Voice of Ukraine.
Ucraina consideră că presiunea economică asupra Rusiei e un factor decisiv
Oficialul ucrainean a subliniat că există factori „externi și interni” care influențează cursul conflictului – de la situația economică a Rusiei la pierderile suferite de armata sa – dar că „terenul de luptă este cel care definește cu adevărat realitatea”. Potrivit lui Iusov, dacă presiunea economică asupra Rusiei se intensifică, dacă Ucraina primește mai mult sprijin financiar și militar din partea Occidentului și dacă partenerii internaționali ai Kievului adoptă o poziție mai fermă, atunci conflictul s-ar putea încheia în următorii doi ani.
În contextul declarațiilor lui Iusov, experții observă că Moscova însăși pare conștientă de limitele sale. Vadîm Skibițki, adjunctul șefului GUR, a afirmat că documente strategice de la Kremlin indică nevoia Rusiei de a rezolva războiul până în 2026, altfel riscă să piardă cursa geopolitică cu Occidentul:
„Dacă nu încheie acest război până în 2026, Rusia pierde chiar și șansa de a mai aspira la statutul de lider global, rămânând cel mult la nivel regional, ceea ce pentru Moscova este inacceptabil,” a explicat recent și generalul Kirilo Budanov, șeful serviciilor de informații ale armatei ucrainene, conform sursei citate.
Cel mai amplu atac aerian de la începutul războiului
La începutul lunii septembrie 2025, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei de la începutul invaziei. În noaptea de 6 spre 7 septembrie, au fost trimise peste 800 de drone kamikaze și un val de rachete spre mai multe orașe, inclusiv Kiev, Odesa și Krivoi Rog. Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene a confirmat amploarea fără precedent a bombardamentului. Clădirea Guvernului din Kiev a fost lovită în premieră și cuprinsă de flăcări.
Atacul a durat aproximativ 11 ore, timp în care alarmele aeriene au răsunat continuu. La Kiev, martorii au relatat cum un nor dens de fum s-a ridicat deasupra clădirii guvernamentale, avariată la acoperiș și etajele superioare. Premierul Iulia Svîrîdenko a declarat: „Vom reface clădirile, dar viețile pierdute nu pot fi recuperate”. Imaginea sediului guvernamental în flăcări a devenit simbolul intensificării campaniei aeriene a Moscovei.
Raidurile au provocat victime civile, iar autoritățile au confirmat moartea a cel puțin patru persoane, inclusiv un copil de un an. Zeci de locuitori au fost răniți în atacurile coordonate asupra centrelor urbane. Lovirea unei clădiri guvernamentale din centrul capitalei marchează o schimbare de strategie din partea Rusiei. Escaladarea a ridicat nivelul de alarmă la Kiev și a atras atenția comunității internaționale asupra gravității situației.
În urma bombardamentelor, președintele Volodimir Zelenski și premierul Denis Șmihal au cerut sprijin urgent pentru întărirea apărării antiaeriene. Liderii occidentali au condamnat atacul, descris de agenția Reuters ca „o crimă intenționată” asupra civililor. Emmanuel Macron a vorbit despre „teroarea rusească”, iar alte guverne UE au cerut sancțiuni suplimentare. Mesajul comun a fost că atrocitățile comise de regimul Putin nu pot rămâne fără răspuns.
Bombardament Rusia / sursa foto: captură video
„Coaliția celor care vor” – garanții de securitate pentru Ucraina
În paralel cu eforturile militare de pe teren, Ucraina și aliații săi au făcut pași importanți pe plan diplomatic pentru a asigura sprijin pe termen lung. La Summitul de la Paris din 4 septembrie 2025, 26 de țări – reunite în ceea ce a fost numit „Coaliția celor care vor” (Coalition of the Willing) – au convenit asupra unui cadru robust de garantare a securității Ucrainei. Întâlnirea a fost găzduită de Emmanuel Macron și co-prezidată de Volodimir Zelenski, adunând principalii parteneri ai Kievului. Printre participanți s-au numărat țări europene, dar și SUA, Canada, Japonia și Australia. Obiectivul a fost stabilirea unui cadru de sprijin pe termen lung pentru securitatea Ucrainei.
Scopul central a fost definirea unor garanții solide de securitate înainte de aderarea Ucrainei la NATO. „În ziua în care conflictul se va opri, aceste garanții de securitate să poată fi activate”, a subliniat Macron. Planul prevede instruirea continuă a armatei ucrainene, considerată „cea mai experimentată armată din Europa” cu peste 800.000 de militari. Totodată, Kievul va primi finanțare, armament modern și sprijin pentru industria sa de apărare.
Un punct esențial al acordului privește crearea unei „forțe de reasigurare” pe teritoriul Ucrainei după război. Franța și Marea Britanie și-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe, iar Germania și Italia vor contribui prin instruire și monitorizare. Zelenski a salutat angajamentele, afirmând că „26 de țări au convenit să ofere garanții de securitate… este pentru prima dată când avem o substanță atât de concretă”. Declarația marchează un pas important în consolidarea sprijinului internațional.
La final, liderii europeni și Zelenski au discutat cu președintele american Donald Trump despre implicarea SUA. Macron a anunțat că detaliile vor fi clarificate curând, dar Washingtonul a transmis deja un mesaj ferm. Trump a cerut europenilor „să nu mai cumpere petrol rusesc” și să exercite presiuni economice asupra Beijingului. El a subliniat că unitatea Occidentului este crucială, iar sancțiunile vor viza în special exporturile de petrol și gaze ale Moscovei.
Situație economică critică: Ucraina are nevoie de sprijin financiar masiv
În timp ce pe front conflictul stagnează adesea într-un război de uzură, economia Ucrainei poartă o povară tot mai grea. Autoritățile de la Kiev avertizează că țara se confruntă cu un deficit bugetar sever în 2026, care nu poate fi acoperit fără ajutor extern substanțial. Președintele Zelenski a cerut aliaților din G7 și Uniunea Europeană un sprijin financiar de 40 de miliarde de dolari anual pentru a menține funcționarea statului și reziliența frontului. De la plata pensiilor și a salariilor profesorilor sau medicilor, până la repararea infrastructurii energetice bombardate, Ucraina depinde în mare măsură de asistența financiară occidentală.
În prezent, Occidentul finanțează integral cheltuielile civile ale Ucrainei, prin mecanisme precum redirecționarea dobânzilor obținute din activele rusești înghețate.
Totuși, acest aranjament nu este suficient pe termen mediu. Potrivit unui raport The Washington Post, încă din 2024 ajutorul străin existent va acoperi doar jumătate din necesarul bugetar de 40 mld. USD pe care Zelenski îl estimează pentru 2024-2025. Iar pentru 2026 perspectiva este și mai sumbră: dacă războiul continuă, găurile bugetare se vor adânci.
Ministrul ucrainean al finanțelor, Serhii Marcenko, le-a spus deputaților că trebuie să fie pregătiți ca războiul să dureze până la sfârșitul lui 2026, ceea ce va obliga guvernul să taie miliarde din cheltuieli sau să găsească surse suplimentare de venit. „Sunt cifre foarte mari,” a subliniat Marcenko în Parlament, sugerând că ucrainenii vor trebui să accepte măsuri dure de austeritate dacă frontul rămâne activ.
Revenirea la normalitate economică va fi de durată
Analiștii avertizează că Ucraina ar putea ajunge practic în incapacitate de plată până în 2026 dacă nu se încheie conflictul sau dacă sprijinul extern scade. De la începutul invaziei ruse în 2022, Ucraina a fost nevoită să ruleze deficite uriașe – peste 22% din PIB în medie anual – pentru a finanța efortul de război și reconstrucția de urgență.
„Ucraina nu poate continua lupta în 2026 fără o infuzie semnificativă de bani europeni. Chiar dacă războiul s-ar opri mâine, tot ar exista un gol uriaș de finanțare,” notează analiști citați de publicația Responsible Statecraft.
Or, prelungirea conflictului nu face decât să amâne revenirea investițiilor și să împovăreze și mai mult statul ucrainean cu datorii, împingându-l periculos de aproape de statutul de stat falimentar.
Oficialii de la Kiev depun eforturi disperate să mențină economia pe linia de plutire
Spațiu de manevră bugetară aproape că nu mai există: „nu putem tăia educația sau sănătatea… salariile din sectorul public abia au crescut, iar pensiile sunt înghețate”, explică un fost director din Banca Națională a Ucrainei. Practic, guvernul a redus toate cheltuielile neesențiale. Chiar și așa, cel mai probabil economia va supraviețui la limită, cu o creștere anemică de sub 3% pe an, mult sub necesarul pentru reconstrucție.
În aceste condiții, sprijinul financiar occidental nu este doar despre altruism, ci o condiție pentru ca Ucraina să își mențină capacitatea de apărare. De la începutul războiului, țările UE au oferit ajutoare însumând ~167 miliarde euro. La rândul său, SUA circa 115 miliarde dolari, sub formă de arme, bani și asistență umanitară.
Aceste infuzii masive au permis Ucrainei să reziste și să își modernizeze treptat armata. Însă nevoile rămân uriașe. Fondul Monetar Internațional a pornit de la premisa (deja nerealistă) că ostilitățile se “diminuează spre finalul acestui an”; dacă războiul continuă, FMI va trebui să recalculeze întreg programul de asistență.
„Dacă aceste ipoteze optimiste se prăbușesc, atunci [FMI] are o problemă,” observă Tymofiy Mylovanov, președintele Școlii de Economie din Kiev, adăugând că susținerea SUA nu este garantată, cea europeană este incertă de la un an la altul, iar costurile doar cresc – o ecuație nesustenabilă fără un plan B.
Ce știe Rusia: de ce “termenul limită” pare a fi 2026
Perspectivele Ucrainei sunt sumbre. În mod paradoxal, la Moscova apar calcule tot mai prudente. Serviciile secrete ucrainene (GUR) afirmă că Rusia vizează anul 2026 ca termen de „soluționare” a conflictului. Informația provine din documente strategice interceptate.
Adjunctul șefului GUR, generalul-maior Vadîm Skibițki, a făcut o dezvăluire în primăvară. El a spus că la Kremlin s-au realizat proiecții interne clare. Concluzia acestora este că „războiul cu Ucraina trebuie încheiat până în 2026”.
Motivul ar fi teama conducerii ruse. Kremlinul nu vrea ca războiul să se prelungească excesiv. Există riscul ca Rusia să devină irelevantă pe scena globală dacă nu încheie conflictul la timp.
„Dacă războiul continuă încă cinci-zece ani, Rusia nu va mai putea niciodată să ajungă din urmă Statele Unite și China,” a explicat Skibițki, sugerând că elitele de la Moscova realizează constrângerile pe termen lung.
În viziunea acestui scenariu, o Rusie epuizată într-un război de durată ar ajunge “pentru totdeauna” un jucător regional minor în Estul Europei, pierzând orice pretenții de mare putere globală.
Aceeași evaluare este împărtășită și de conducerea ucraineană
Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, a declarat la rândul său că strategii ruși consideră anul 2025-2026 critic:
„Dacă nu încheie războiul până în 2026, [rușii] pierd chiar și șansa la statutul de lider global. Vor rămâne cel mult la nivel regional, lucru absolut inacceptabil pentru ei”. Budanov a sugerat că, pentru Vladimir Putin, miza depășește Ucraina – este vorba de statutul Rusiei în competiția cu marile puteri.
Continuarea conflictului după acel orizont ar însemna un eșec strategic pentru Kremlin. Rusia ar pierde competiția economică și tehnologică cu Occidentul. Ar rămâne izolată și vulnerabilă în fața rivalilor precum SUA sau chiar China.
Analize similare apar și în cercurile rusești independente. În martie, Washington Post a relatat despre un think-tank din Moscova. Acesta a evaluat că o „încheiere pașnică” a războiului până în 2026 este imposibilă. Recomandarea a fost ca Rusia să mențină o poziție dură în negocieri. Cu alte cuvinte, chiar și elitele ruse admit că nu există o soluție diplomatică rapidă. Acest fapt ar putea împinge Kremlinul să intensifice ofensiva militară înainte ca resursele să se epuizeze.
Un raport al armatei germane (Bundeswehr) confirmă această tendință. Documentul avertizează că Rusia își consolidează capacitățile pentru un conflict de durată. Până în 2026, Moscova ar putea mobiliza 1,5 milioane de soldați activi. Industria de război este adaptată pentru un eventual conflict extins cu NATO. Toate acestea arată că Kremlinul se pregătește atât pentru scenarii extreme, cât și pentru atingerea obiectivelor din Ucraina cât timp are încă avantaje.
Informațiile ucrainene arată că Rusia vede anul 2026 ca o „linie roșie”. Dacă până atunci nu obține un rezultat prezentat drept victorie, pierde pe mai multe planuri. Sancțiunile și izolarea îi vor adânci problemele economice. În plus, riscă să piardă statutul de superputere emergentă. Din acest motiv, Kievul consideră că Moscova ar putea fi forțată să facă o alegere. Fie acceptă concesii, fie recurge la acțiuni și mai agresive pe termen scurt, pentru a câștiga timp și avantaje.
