International
Turcia ridică un zid la granița cu Grecia pentru a controla migrația. E obligată prin acord
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Autoritățile din Turcia au anunțat începerea lucrărilor de construcție a unui zid de securitate la frontiera cu Grecia, măsură menită să limiteze fluxul de migranți care încearcă să pătrundă în Uniunea Europeană. Proiectul, prevăzut încă din 2016, face parte dintr-un acord semnat atunci între Ankara și Bruxelles, în contextul crizei migrației, când sute de mii de refugiați din Orientul Mijlociu încercau să ajungă în Europa.
Turcia găzduiește aproximativ 2,9 milioane de refugiați sirieni
Guvernatorul provinciei Edirne, Yunus Sezer, a confirmat că lucrările vor debuta cu un segment de 8,5 kilometri, urmând ca ulterior zidul să fie extins de-a lungul întregii frontiere terestre cu Grecia. Această frontieră are o lungime de aproximativ 200 de kilometri și este formată în mare parte de râul Meriç, cunoscut sub numele de Evros în Grecia și Marița în Bulgaria.
Decizia Turciei de a ridica acest zid nu vine întâmplător. Acordul din 2016 dintre Uniunea Europeană și Turcia prevedea ca Ankara să oprească, pe cât posibil, fluxul migranților și refugiaților care tranzitează teritoriul turc în drumul lor spre Europa. În schimb, Uniunea Europeană s-a angajat să ofere sprijin financiar substanțial Turciei pentru gestionarea situației migranților, AlArabiya News.
În prezent, Turcia găzduiește aproximativ 2,9 milioane de refugiați sirieni, o cifră care pune presiune pe infrastructura și resursele țării. Autoritățile turce susțin că acest zid va contribui la controlul fluxurilor migratorii și la descurajarea traversărilor ilegale.
Criza din 2020 și presiunile asupra frontierei greco-turce
Nu este pentru prima dată când relațiile dintre Turcia și Grecia sunt tensionate pe tema migrației. În februarie și martie 2020, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a amenințat că va deschide frontierele cu Europa, gest care a dus la o criză umanitară de amploare. Zeci de mii de migranți s-au strâns atunci în zona de frontieră dintre Turcia și Grecia, sperând să ajungă în UE.
Situația a scos la iveală fragilitatea mecanismelor de control la granițele externe ale Uniunii Europene și a reaprins dezbaterile privind politica de azil și gestionarea migrației. Autoritățile elene au reacționat prin întărirea propriilor măsuri de securitate, iar Uniunea Europeană a oferit sprijin Greciei în gestionarea situației.
Migranți la frontiera greco-turcă. Foto: Arhiva EVZ
Migranții continuă să forțeze granițele
Deși zidurile și măsurile de securitate s-au înmulțit, migranții din Orientul Mijlociu și Africa continuă să încerce să pătrundă în Grecia din Turcia. Cele mai frecvente trasee includ traversarea Mării Egee, cu bărci pneumatice, pe rute extrem de periculoase. La finalul lunii februarie 2025, șase migranți și-au pierdut viața încercând să ajungă pe insula grecească Samos.
În acest context, zidul pe care Turcia îl construiește la granița cu Grecia este doar o piesă dintr-un puzzle mai amplu de măsuri de securitate, menit să limiteze traversările ilegale și să răspundă cerințelor partenerilor europeni. Cu toate acestea, criticii subliniază că astfel de bariere nu abordează cauzele profunde ale migrației și că, în absența unor soluții globale, presiunea migratorie va persista.
Turcia extinde zidurile la toate frontierele vulnerabile
Construcția zidului de la frontiera greco-turcă nu este un caz izolat. În ultimii ani, Turcia a ridicat peste 1.000 de kilometri de ziduri de-a lungul granițelor cu Iranul și Siria, în încercarea de a controla fluxul de migranți și refugiați care fug din zonele de conflict. Zidurile din sud-estul Turciei au avut drept scop limitarea intrărilor ilegale din zone afectate de război și instabilitate, dar au fost și criticate de organizațiile pentru drepturile omului, care atrag atenția asupra condițiilor precare ale migranților blocați la granițe.
În prezent, strategia Turciei de a securiza și frontiera de vest cu Grecia reflectă o abordare mai amplă, prin care Ankara încearcă să arate că își respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, dar și să răspundă presiunilor interne generate de valul constant de migranți.
