Vremea imigrației "ilegale în Europa "a trecut", a afirmat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cursul nopții de luni spre marți, la finalul unui lung summit cu Turcia, la Bruxelles, asupra crizei migranților. Uniunea Europeană și-a acordat zece zile suplimentare pentru a finaliza un nou acord cu Ankara vizând oprirea fluxului de migranți spre Europa, având pe masă propunere-surpriză a Turciei care s-a angajat să preia toți imigranții care traversează Marea Egee. Europenii au timp să reflecteze până la 17 martie, când vor avea o nouă reuniune la vârf.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a primit mandat de negociere și de pregătire a deciziilor care vor fi luate la Consiliul de săptămâna viitoare. "Obiectivul inițial a fost acela de a avea doar o discuție, un prânz de lucru cu participarea șefilor de stat și de guvern și premierul turc, dar a urmat o întâlnire doar a șefilor de stat și de guvern din UE pentru a discuta o propunere care a venit din partea Turciei și nu fusese prevăzută inițial", a declarat după summit premierul român Dacian Cioloș, citat de Agerpres.

Ankara s-a angajat să preia toți migranții care traversează Marea Egee, inclusiv pe sirieni. Propunerile Turciei – venite la sugestia Germaniei și Comisiei Europene, potrivit unor surse – sunt însoțite însă și de noi pretenții. 

 Pentru fiecare migrant primit din Grecia, Turcia vrea ca un altul să fie reinstalat în UE, la o paritate de 1 la 1. Ideea i-a fost dată în parte de Germania ṣi de preṣedinṭia olandeză a UE. Acestea au tot interesul ca noua politică UE a 'uṣilor închise' să funcṭioneze. Imigranṭii economici preluaṭi din Turcia ar veni în UE printr-un plan economic de migraṭie legală prin care piaṭa de muncă vestică ṣi-ar alege de cine are nevoie.

Angela Merkel, care spune că astfel s-ar opri migraṭia ilegală, mai spunea în noaptea de luni spre marți ṣi că sirienii intraṭi ilegali în Grecia nu vor intra în programul de reinstalare în UE. Ea nu-ṣi revendică planul, dar îl susṭine complet.

Turcia a cerut ṣi trei miliarde de euro suplimentare (care îi vor fi livrate ca ajutor umanitar în 2018) faṭă de cele alte trei miliarde deja teoretic obṭinute. Cu totul, ṣase miliarde de euro vor merge în Turcia pentru mâncare, adăposturi ṣi educaṭia migranṭilor. Pe teritoriul turc, se află acum 2.7 milioane de migranṭi, după câte spunea la Bruxelles Ahmet Davutoglu, care a adăugat că principala îngrijorare a Turciei este una umanitară. El a adăugat că Turcia a cheltuit deja 10 miliarde de dolari pentru ajutarea migranṭilor. În fine Turcia vrea garanṭii de securitate, ceea ce a obṭinut întrucât misiunea NATO în Marea Egee a ṣi început, ea supraveghează zona pentru a-i  repera pe traficanṭi. Angela Merkel a recunoscut ca Germania se află parṭial ṣi în spatele acestui plan.

Rămân însă niște puncte de clarificat. Unele țări au îndoilei legate de legalitatea și fezabilitatea acestui sistem. Pot fi trimiși înapoi în Turcia solicitanți de azil sirieni? „De ce să trimiți sirieni în Turcia pentru a-i lua înapoi după aceea?”, se întreabă unii diplomați.

Premierul ungar Viktor Orban și-a opus deja dreptul de veto în privința planului de repartizare în UE a refugiaților sosiți în Grecia și Italia și se împotrivește și planului care implică relocări masive din Turcia.

Apoi, trebuie examinat prețul pe care îl cere Turcia. Este vorba de încă trei miliarde de euro până în 2018, care se adaugă celorlalte trei miliarde de euro deja promiși de Bruxelles pentru a găzdui și integra pe teritoriul său 2,7 milioane de refugiați sirieni.

Iar în iunie, Ankara speră să obțină un regim liberalizat de vize pentru cetățenii săi, care ar trebui să intre în vigoare la toamnă. De asemenea, Ankara vrea să demareze rapid negocierile pentru noi capitole în vederea aderării la UE.

La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, turcii s-au pus deja de acord cu UE în privința unui „plan de acțiune” destinat opririi imigranților care plecau cu miile de pe coastele Turciei cu destinația Grecia. Planul viza în special călăuzele, socotite mijlocitoarele acestui exod.

Însă în ciuda acestui plan, între 15.000 și 20.000 de imigranți continuă să ajungă în fiecare săptămână din Turcia pe coastele Greciei, mai puțini ca astă-toamnă, ce-i drept, dar într-un număr mult prea ridicat, ceea ce-i face pe liderii europeni să se teamă de un nou aflux masiv în primăvară.

Începând de duminică, Turcia și UE pot conta și pe ajutorul navelor NATO, care supraveghează călăuzele și pot de-acum să opereze în apele teritoriale grecești și turcești.

Balcanii, rută închisă

În timp ce negocierile cu turcii se complicau, între europeni a izbucnit o dispută legată de situația de pe ruta balcanică a migrației, folosită anul trecut de peste 850.000 de imigranți. Unele țări doreau ca în declarația finală a summitului să se menționeze că „această rută este de-acum închisă”, dar unele țări, între care Germania, aveau rezerve față de această afirmație, relatează AFP. Berlinul se teme că acceptând aceasta dă apă la moară unor țări, cum ar fi Austria, de a lua decizii unilaterale, instituind cote pentru solicitările de azil și izolând Grecia. În cele din urmă, formularea s-a regăsit în Declarația finală a summitului.

Imagine de la frontiera Greciei cu Macedonia

În schimb, liderii europeni s-au angajat să deblocheze rapid un ajutor umanitar de 700 de milioane de euro pe durata a trei ani pentru aceste țări aflate în prima linie, cu precădere Grecia.

Premierul Dacian Cioloș a precizat că, după discuțiile care au avut loc, "a fost formulată o declarație care conține propunerile Turciei, declarație prin care președintele Tusk primește un mandat de negociere și de pregătire a unei decizii cu statele membre pentru Consiliul European formal care urmează să aibă loc săptămâna viitoare".

Declarația finală a summitului

1. Turcia și-a confirmat angajamentul că-i va prelua pe toți imigranții care nu au nevoie de protecție internațională și care au trecut din Turcia în Grecia. De asemenea, îi va prelua pe toți imigranții ilegali care vor fi prinși în apele teritoriale turcești.

Rolul NATO devine mai important în Marea Egee și toate țările membre sunt chemate să dea o mână de ajutor.

Se va lucra pe baza noilor propuneri ale Turciei:

- toți imigranții ilegali care trec din Turcia în Grecia vor fi trimiși înapoi în Turcia pe cheltuiala UE.

- pentru fiecare sirian preluat de Turcia din Grecia, un alt sirian din Turcia va fi trimis în statele membre UE.

- Se va accelera implementarea liberalizării vizelor, cu orizont de timp sfârșitul lunii iunie 2016.

- Se va accelera deblocarea celor 3 miliarde de euro promiși inițial până la sfârșitul lunii martie și se va lua decizia în privința unei finanțări inițiale.

- Se va pregăti deschiderea de noi capitole de negociere

- Se va conclura cu Turcia pentru îmbunătățirea condițiilor umanitare din Siria, astfel încât populația să trăiască în zone mai sigure.

În declarația finală a summitului se mai spune că liderii europeni au discutat cu premierul turc și despre situația presei din Turcia.

2. S-a pus capăt fluxurilor ilegale de imigranți pe ruta balcanică prin aplicarea codului Schengen.

3. Va fi întărită Frontex, iar statele membre vor trebui până la 1 aprilie să ofere agenți. Statele membre sunt invitate să furnizeze mai multe locuri pentru distribuirea refugiaților. Comisia va raporta lunar situația.

Surse: Agerpres, digi24, RFI