Fără îndoială, a fost o provocare”, declara miercuri Vladimir Putin, în primul său comentariu făcut în legătură cu incidentele de duminică din Marea Neagră, care au dus la capturarea a trei nave militare ucrainene de către marina rusă. „A fost organizată de președinte (al Ucrainei – n.r.) înaintea alegerilor. Președintele se află pe locul cinci în clasamentul popularității și de aceea trebuia să facă ceva. A fost folosită ca pretext pentru a introduce legea marțială”, a spus Putin cu ocazia unui forum economic la care a participat.

Ucraina are programate alegeri prezidențiale pe 31 martie. „Introducerea legii marțiale în Ucraina va fi o excelentă ocazie pentru manipularea alegerilor prezidențiale și, dacă se va dovedi necesar, pentru aplicarea unor elemente de dictatură”, scria pe Facebook Oksana Siroid, parlamentară ucraineană din partea formațiunii Samopomici, citată de Bloomberg.

 

Înc-o revoluție?

Și Oleg Liașko, liderul Partidului Radical, are aceeași opinie, avertizând în legătură cu pericolul anulării alegerilor din martie viitor. Pentru o țară care a avut parte în 2014 de a doua revoluție în zece ani, anularea scrutinului prezidențial ar putea reprezenta scânteia pentru „o altă ridicare populară pe străzi”, a scris Liașko de asemenea pe Facebook.

Avantajele Kremlinului și un raport binevoitor la Casa Albă

Și Vladimir Putin profită de pe urma incidentelor de duminică. Vadim Astafiev, purtător de cuvânt al forțelor armate din districtul militar sud al Rusiei, a anunțat că un nou batalion de rachete sol-aer ultramoderne S-400 va fi amplasat în curând în Crimeea și este programat să devină operațional până la sfârșitul anului.

În Crimeea sunt deja amplasate trei batalioane de astfel de rachete, a căror rază de acțiune este de 400 de kilometri, ceea ce permite Rusiei să controleze vaste porțiuni din spațiul aerian de deasupra Mării Negre, iar noul batalion va mări aria de acoperire și forța de reacție a Moscovei.

 

Azov, lac rusesc

Pe de altă parte, un corespondent Reuters din Crimeea a observat un vas rus dragor de mine, „Viceamiral Zaharin”, îndreptându-se către Marea Azov.

Această mare găzduiește deopotrivă porturi ruse și ucrainene și este accesibilă exclusiv prin Strâmtoarea Kerci, controlată de Moscova.

Președinții rus, Vladimir Putin, și american, Donald Trump, vor avea o întâlnire sâmbătă, 1 decembrie, la 16.30 ora României, cu ocazia summit-ului G20 din Argentina, potrivit unui document al Kremlinului consultat de Reuters. Informația a fost certificată joi de președinția rusă: „Washingtonul a confirmat întâlnirea”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Trump avertizase marți că șiar putea anula întâlnirea cu Putin, după incidentele din Marea Neagră, apreciind că vinovatul este exclusiv partea rusă. „Voi primi un raport în această seară și acesta va determina ce se va întâmpla la întâlnire”, a spus Trump. „Poate că întâlnirea nu va mai avea loc. Vom vedea, în funcție de ce rezultă în această seară.”

Cum întâlnirea celor doi lideri va avea până la urmă loc, se pare că raportul înaintat lui Trump nu a fost atât de negativ la adresa acțiunii ruse.

 

Lunga legătură dintre Merkel și Putin

De alfel, Trump însuși profită la fel de mult ca Putin și Poroșenko de pe urma ciocnirii militare de duminică pentru a lansa un atac dur la adresa UE și mai ales a rivalei, de acum tradiționale a sa, Germania lui Merkel.

„Nu îmi place deloc această agresiune. Absolut. Și, apropo, nici Europei nu ar trebui să-i placă această agresiune. Și nici Germaniei nu ar trebui să-i placă această agresiune”, a declarat marți Trump, care a jucat cartea sa favorită, acuzând Germania că nu cheltuiește suficient pentru NATO.

„Nu face absolut nimic. Germania. Absolut deloc! Multe dintre aceste țări (europene – n.r.) nu fac suficient pentru NATO. Ar trebui să cheltuiască mult mai mulți bani.”

Interesele Berlinului sunt strâns legate de cele ale Moscovei din cauza gazoductului Nord Stream 2, care va asigura două treimi din necesarul de gaze al Germaniei de la Gazprom. Ocolind Ucraina, conducta lungă de 1230 de kilometri va priva această țară de redevențe de 2,8 miliarde de dolari anual, adică 3% din PIB-ul său.

 

Merkel nu lasă conducta

Incidentele de duminică din Marea Neagră au reaprins criticile la adresa cancelarei pentru sprijinul acordat acestui proiect, inclusiv din propriul partid. Dar Merkel este neclintită: „Am luat notă de critici, dar nimic nu s-a schimbat în abordarea acestui proiect economic care este Nord Stream”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert.

La rândul său, ministrul Economiei, Peter Altmaier, a negat ieri că atașamentul Germaniei pentru gazoduct ar da apă la moară Rusiei în conflictul cu Ucraina: „Sunt două chestiuni separate”.

Angela Merkel a făcut chiar apel la Ucraina să manifeste mai multă reținere, după ce președintele Petro Poroșenko a cerut ajutor de la NATO. Germania este parte a acordurilor de la Minsk pentru soluționarea crizei dintre Rusia și Ucraina, alături de aceste două țări și de Rusia și Franța.

 

Blocadă în Marea Azov

Două porturi ucrainene de la Marea Azov, Berdiansk și Mariupol, se află sub blocada Rusiei: vasele sunt împiedicate să intre și să iasă, a declarat ministrul Infrastructurii de la Kiev, Volodimir Omelian.

În total, 35 de nave au fost împiedicate să efectueze operațiunile normale, și doar vaselor care se îndreaptă spre porturile ruse din Marea Azov li se permite să intre prin Strâmtoarea Kerci, a scris Omelian pe Facebook, citat de Reuters:

„Scopul este simplu: instaurând o blocadă asupra porturilor ucrainene de la Marea Azov, Rusia speră să alunge Ucraina din propriul teritoriu, teritoriu care ne aparține în conformitate cu legile internaționale”.

Omelian a adăugat că în prezent 18 nave așteaptă să intre în Marea Azov, dintre care 4 având ca destinație Berdiansk și 14 Mariupol. Potrivit aceluiași oficial, la ieșirea din Marea Azov s-a format o coadă de nouă nave, iar alte opt se află în apropierea radelor porturilor.

 

Te-ar putea interesa și: