Trump introduce noi tarife comerciale pentru 60 de parteneri ai SUA. Măsura intră în vigoare de vineri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, introduce noi tarife vamale cuprinse între 10% și 12,5% pentru importurile provenite din aproximativ 60 de parteneri comerciali ai SUA, măsură care intră în vigoare vineri, imediat după expirarea tarifelor temporare aplicate la nivel global, potrivit Associated Press.

Noua politică comercială este justificată de administrația americană prin necesitatea combaterii importurilor realizate cu ajutorul muncii forțate.

Decizia vine după ce Curtea Supremă a SUA a anulat, în februarie, o parte dintre tarifele extinse impuse anterior de administrația Trump în baza Legii privind Puterile Economice Internaționale de Urgență (IEEPA).

Pentru a evita un vid legislativ, Casa Albă a apelat acum la o altă prevedere legală – Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974 –, considerată mai solidă din punct de vedere juridic.

Tarife între 10% și 12,5% pentru țările vizate

Potrivit administrației americane, noile taxe vor afecta importurile provenite din aproximativ 60 de state și Uniunea Europeană, reprezentând aproape 99% din importurile realizate de Statele Unite.

Reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, a declarat că măsura urmărește să determine partenerii comerciali ai SUA să adopte și să aplice interdicții similare privind importurile realizate prin muncă forțată.

„Statele Unite au o interdicție privind importurile realizate prin muncă forțată de aproape un secol și o aplică riguros. A venit timpul ca și partenerii noștri comerciali să facă același lucru”, a afirmat oficialul american.

Administrația precizează că unele state au reușit deja să obțină reduceri ale nivelului tarifelor după ce și-au înăsprit legislația. India, de exemplu, urma inițial să fie taxată cu 12,5%, însă tariful final a fost redus la 10%.

Trump folosește o bază legală diferită după decizia Curții Supreme

În primul său mandat, Donald Trump a utilizat frecvent Secțiunea 301 pentru impunerea tarifelor împotriva Chinei, iar acele măsuri au rezistat în instanță.

Ulterior, administrația a încercat să extindă tarifele la aproape toate importurile folosind IEEPA, susținând că deficitul comercial reprezintă o urgență națională. Curtea Supremă a decis însă că legea nu oferă această autoritate, obligând guvernul să ramburseze importatorilor taxele percepute în baza acelor măsuri.

Ca soluție temporară, Casa Albă a aplicat tarife de 10% folosind Secțiunea 122 din Legea Comerțului din 1974, însă această prevedere permite aplicarea taxelor pentru maximum 150 de zile. Termenul expiră vineri, motiv pentru care administrația trece acum la mecanismul prevăzut de Secțiunea 301.

În paralel, Biroul Reprezentantului pentru Comerț desfășoară o nouă investigație privind 16 state care reprezintă aproximativ 70% din importurile americane, fiind analizate acuzații privind supraproducția și practicile comerciale considerate neloiale. Ancheta nu este încă finalizată.

Unele produse sunt exceptate

Noile tarife nu se vor aplica tuturor mărfurilor.

Administrația americană a anunțat că petrolul, gazele naturale și îngrășămintele sunt exceptate de la noile taxe. De asemenea, rămân scutite produsele care beneficiază de facilitățile prevăzute în Acordul SUA–Mexic–Canada (USMCA), negociat chiar în primul mandat al lui Donald Trump.

Critici din Congres și reacții internaționale

Anunțul a fost criticat imediat de reprezentanți ai opoziției democrate.

Congresmanul Richard Neal, principalul democrat din Comisia pentru Căi și Mijloace a Camerei Reprezentanților, a susținut că administrația folosește problema muncii forțate drept justificare pentru o politică tarifară controversată.

La nivel internațional, Brazilia a calificat măsura drept „arbitrară și nejustificată”, anunțând că analizează aplicarea legii reciprocității comerciale și depunerea unei plângeri la Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Și Chile a contestat decizia Washingtonului. Subsecretarul pentru Relații Economice Internaționale, Paula Estévez, a declarat că țara dispune de instituții solide și de un cadru legislativ robust pentru prevenirea muncii forțate și consideră că includerea sa pe lista statelor sancționate nu este justificată.

cargo China / sursa foto: dreamstime.com

Canada a adoptat un ton mai conciliant. Ministrul Comerțului Canada–SUA, Dominic LeBlanc, a afirmat că decizia nu este surprinzătoare și că Ottawa împărtășește obiectivul combaterii muncii forțate în lanțurile globale de aprovizionare.

Experții: măsurile pot avea efecte, dar ridică semne de întrebare

Organizațiile pentru drepturile omului susțin că utilizarea restricțiilor comerciale poate contribui la combaterea muncii forțate, însă avertizează că eficiența depinde de modul în care acestea sunt aplicate.

Potrivit Convenției Organizației Internaționale a Muncii din 1930, munca forțată reprezintă orice muncă impusă unei persoane sub amenințarea unei pedepse și pentru care aceasta nu și-a dat acordul în mod voluntar.

Cele mai recente date ale Organizației Internaționale a Muncii arată că aproximativ 27,6 milioane de persoane se aflau în situații de muncă forțată la nivel mondial în 2021.

Experți în drepturile omului apreciază că presiunea comercială a determinat deja unele state să își modifice legislația privind importurile realizate prin muncă forțată, însă avertizează că tarifele nu pot înlocui mecanismele de verificare, transparența și cooperarea internațională.

Impactul asupra economiei americane

Tarifele sunt achitate de companiile americane care importă produse din străinătate, iar costurile sunt adesea transferate către consumatori prin majorarea prețurilor.

În contextul în care inflația și costul vieții rămân teme importante pentru alegătorii americani, introducerea noilor taxe comerciale reprezintă și un test politic pentru administrația Trump înaintea alegerilor de la începutul lunii noiembrie.