Ambasadorul SUA pe lângă UE, Gordon Sondland, a oferit miercuri, în Congres, detalii despre „ordinele” primite de la președintele Donald Trump referitoare la Ucraina. El a spus că a dat curs solicitărilor lui Trump, declarație ce vine în susținerea acuzațiilor de presiuni asupra Kievului.
Ambasadorul, audiat în cadrul procedurii de destituire iniţiate de democraţii din Congres împotriva preşedintelui, a afirmat că, în opinia sa, se poate vorbi de un „quid pro quo”, Ucrainei oferindu-i-se o întâlnire la Casa Albă în schimbul anunţării unei anchete de corupţie care ar fi urmat să-l vizeze probabil pe Biden.
Sondland a menţionat că „ordinele” i-au fost transmise de avocatul lui Trump, fostul primar newyorkez Rudolph Giuliani.
„Am înţeles cu toţii că, dacă refuzăm să colaborăm cu dl Giuliani, pierdem o ocazie importantă de a cimenta relaţiile dintre Statele Unite şi Ucraina. Aşa că am urmat ordinele preşedintelui”, a spus ambasadorul. „Am considerat atunci, ca şi acum, că angajaţii şi angajatele Departamentului de Stat şi nu avocatul personal al preşedintelui trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru problemele legate de Ucraina”, a adăugat Sondland.
Procedura de „impeachment” împotriva lui Trump a fost decisă după ce un „avertizor de integritate” a determinat publicarea conţinutului unei discuţii telefonice între preşedintele american şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski din 25 iulie, în cadrul căreia Trump i-a cerut interlocutorului să îl ancheteze pe Joe Biden, democrat bine plasat în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2020, în legătură cu activităţile din Ucraina ale fiului său Hunter Biden, care a fost membru în consiliul de supraveghere al companiei de gaz Burisma.
Democraţii l-au acuzat pe Donald Trump de abuz de putere şi încearcă de asemenea să stabilească dacă acesta a blocat un ajutor militar destinat Ucrainei pentru a face presiuni asupra regimului de la Kiev. Trump s-a declarat victimă a unei vânători de vrăjitoare, susţinând constant că dialogul telefonic a fost „perfect”, conform Agerpers.
Potrivit versiunii lui Trump, o anchetă desfăşurată anterior în Ucraina împotriva companiei Burisma fusese oprită în urma intervenţiilor lui Joe Biden, care ar fi cerut Kievului demiterea procurorului care conducea ancheta, invocând slabelor rezultate ale acelui procuror în lupta împotriva corupţiei.
În ce priveşte ajutorul militar pentru Ucraina, blocat de preşedinţia SUA la începutul verii, deşi era considerat crucial de toţi diplomaţii în faţa „agresiunii ruse”, Sondland a admis miercuri că le-a spus unor responsabili ucraineni că deblocarea acestui ajutor depinde de lansarea respectivelor anchete.
„În lipsa unei explicaţii credibile pentru suspendarea ajutorului, am ajuns la concluzia că reluarea asistenţei de securitate nu va avea loc cât timp nu va exista o declaraţie publică a Ucrainei în sensul că se angajează să ancheteze”, a explicat ambasadorul, potrivit căruia şi-a făcut cunoscute aceste „preocupări” unui consilier apropiat al lui Zelenski.
Sondland a insistat că cei mai înalţi responsabili din administraţie au fost la curent cu aceste demersuri şi le-au susţinut.
Opt alţi martori sunt audiaţi în această săptămână, în cadrul procedurii de destituire. Soarta lui Trump va depinde apoi de votul din Senat, unde însă republicanii deţin majoritatea.
Recomandările noastre
