Trump a anunțat semnarea unui acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, la Washington

Președintele american Donald Trump a anunțat că vineri, la Washington, liderii Armeniei și Azerbaidjanului vor semna un acord de pace „istoric” sub egida Statelor Unite, menit să încheie un conflict teritorial de zeci de ani. După ce se va întâlni separat cu fiecare lider, Trump va semna acorduri bilaterale, urmate de un document tripartit, transmite AFP.

Trump anunță semnarea unui acord de pace

„Mulţi lideri au încercat să pună capăt războiului, fără succes, până acum, mulţumită lui Trump”, a scris, joi seara, liderul de la Casa Albă, pe reţeaua sa Truth Social.

El a anunțat organizarea unei „ceremonii de semnare a păcii” în timpul unui „summit istoric” la care vor participa președintele azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian.

Va ninge din nou în România. Un val de aer polar vine peste țară. Care sunt zonele vizate

Revoluție socialistă la Londra. Aristocrații ereditari, eliminați din Camera Lorzilor

Cei doi lideri vor fi primiți separat

Președintele american îi va primi separat pe cei doi lideri și va semna cu fiecare un acord bilateral între Statele Unite și țările lor. Ulterior, va semna un acord tripartit. Conform CBS News, acordul da Statelor Unite dreptul de a amenaja un coridor de 43 de kilometri pe teritoriul Armeniei, denumit „Calea Trump a Păcii și Prosperității Internaționale” (TRIPP). Casa Albă, contactată de AFP, nu a oferit răspunsuri la întrebările privind aceste informaţii.

Guvernul de la Erevan a confirmat că premierul armean va purta discuţii cu preşedintele american pentru a întări parteneriatul strategic dintre Armenia şi Statele Unite.

De asemenea, autorităţile armene au anunţat organizarea unei „reuniuni tripartite” între Trump, premierul armean Nikol Paşinian şi preşedintele azer Ilham Aliev, pentru a promova pacea, dezvoltarea şi cooperarea economică în regiune.

Nikol Paşinian. Sursa foto: Captură video X

Ultima întâlnire dintre Nikol Paşinian şi Ilham Aliev a avut loc pe 10 iulie la Abu Dhabi, dar s-a încheiat fără rezultate semnificative.

Contextul istoric

Regiunea Nagorno Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, însă a fost sub controlul separatiştilor armeni timp de 30 de ani. Aceştia au câştigat un război împotriva fostei Uniuni Sovietice, după care a avut loc un exod al aproape tuturor armenilor din regiune.

Baku a recucerit parţial Nagorno Karabah în toamna anului 2020, iar în septembrie 2023, a reuşit să preia întreaga enclavă într-o ofensivă rapidă. Această acţiune a dus la exodul a peste 100.000 de armeni din regiune.

Baku şi Erevan au convenit asupra unui proiect de tratat de pace în martie, considerat de unii drept un posibil punct de cotitură în relaţiile lor. Cu toate acestea, Baku, ca parte victorioasă, cere ca Armenia să îşi modifice Constituţia pentru a renunţa oficial la orice revendicare teritorială asupra Nagorno Karabah, ceea ce ar însemna ruperea legăturilor cu această regiune, considerată de armeni drept patria lor ancestrală.

Premierul armean Nikol Paşinian s-a declarat dispus să accepte această solicitare, în scopul unei păci durabile, şi a anunţat intenţia de a organiza un referendum constituţional în 2027. Totuşi, pierderea Nagorno Karabah - cunoscută şi sub numele de Artsakh în limba armeană - continuă să divizeze profund poporul armean.