Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a vândut bunuri sechestrate din confiscare în urma unor sentinţe penale, obținând 80 de milioane de lei, în primele șase luni ale anului, potrivit datelor obţinute de Capital în cadrul unui interviu cu șeful ANAF, Dragoș Doroș. Cazurile cu cei mai mulţi bani recuperaţi sunt cele ale lui Marian Iancu, Ovidiu Tender și Dan Voiculescu. Totuși, suma este mică în raport cu totalul rămas de recuperat: peste 370 de milioane de lei.

Dacă ar fi recuperată integral (n.r. – cei 80 de milioane deja recuperaţi plus cele 370 de milioane rămase, în total 450 de milioane), această sumă ar putea reprezenta mai bine de o jumătate din impactul bugetar generat de creșterea salariilor angajaţilor la stat pe anul acesta sau aproape un sfert din impactul bugetar generat de această măsură în 2017.


De la 1 august, pentru 650.000 de angajați la stat salariile au crescut. Impactul bugetar e de 870 de milioane de lei anul acesta și de 2,6 miliarde de lei în 2017, când va fi aplicată integral noua grilă de salarizare concepută de Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, care susține că aceasta va elimina inechităţile din sistemul salarizării bugetarilor.

„Gaura” RAFO-Carom

În data de 8 iunie 2015, Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani și 7 luni de închisoare, iar Marian Iancu a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare în dosarul „RAFO-Carom” în care au fost judecaţi pentru înșelăciune și spălare de bani.

Potrivit datelor obţinute de Capital, în acest dosar suma totală rămasă de recuperat este de peste 88 de milioane de lei. Oamenii de afaceri Ovidiu Tender și Marian Iancu au fost obligaţi să plătească prejudiciul în solidar cu ceilalţi inculpaţi, persoane din conducerea rafinăriei. De la Tender și firmele lui, Fiscul are de recuperat aproape 18 milioane de lei, iar de la Marian Iancu – 13 de milioane de lei. Deși instanţa a dispus sechestru în vederea confiscării, firmele celor doi sunt în insolvenţă și, prin urmare, nu pot fi executate silit.

Sechestru special în dosarul ICA

Un alt caz este cel al dosarului ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat în data de 08.08.2014 la 10 ani de închisoare pentru un prejudiciu de 266 de milioane lei. Din această sumă s-a recuperat 8 milioane lei, rămânând de executat 257 de milioane lei. Pentru comparaţie, jumătate din acestă sumă ar fi suficientă pentru a crește remuneraţiile medicilor pentru gărzi. Faptul că s-au recuperat niște bani a fost posibil detorită sechestrului special, instituit de Curtea de Apel București, asta după ce Voiculescu își donase întreaga avere fiicelor sale, Camelia și Corina.

Giovanni a donat tot

Același lucru l-a făcut și Ioan Becali, zis „Giovanni”, care și-a ascuns conturile și proprietățile trecându-le pe numele mamei, a sorei și a fiicei pentru a nu plăti taxe de 22,6 milioane de lei datorate statului în urma transferurilor, prin evaziune, ale unor fotbaliști. În 27.07. Giovanni cerea Judecătoriei Sectorului 4 eliberarea condiţionată după executarea a 1/3 din pedeapsă. „Nu vreau să mor în pușcărie, vreau să mor în braţele familiei”, se tânguia acesta, patetic, în boxă. Procurorul de ședinţă i-a tăiat-o scurt: „Sunt sume mari de recuperat și nu știu dacă a plătit 1 leu sau 1 dolar din acele sume!”. Judecătorul a ţinut cont și i-a respins cererea de eliberare.

Fenechiu, greu de executat

La mai bine de doi ani de la pronunţarea sentinţei definitive în celebrul dosar „Transformatorul”, statul nu a reușit să recupereze prejudiciul de aproape 5,7 milioane de lei de la fostul ministru liberal Relu Fenechiu și colegii săi de dosar, condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu pentru prejudicierea Electrica Moldova. În acest caz, prejudiciul din dosar n-a fost recuperat pe motiv că fostul ministru și ceilalţi condamnaţi au deschis mai multe procese și contestaţii.

Dosarul ICA

Dan Voiculescu (foto) a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). În realitate, Voiculescu nu era interesat atât de Institut, cât de terenurile acestuia, de pe malul lacului Tei, o zonă de lux a Capitalei. Cu complicitatea conducerii Institutului, grupul de firme al lui Voiculescu a pus mâna în 2004 pe acţiunile ICA pentru 100.000 de euro.



Privatizarea Carom

Ovidiu Tender (foto) și Marian Iancu au urmărit obţinerea de fonduri ilicite de pe urma privatizării SC Carom SA Onești, prin preluarea datoriilor societăţii, garantarea plăţii lor cu acţiuni supraevaluate, iar apoi raportarea către stat a unor investiţii care, de fapt, erau făcute cu banii aceleiași societăţi.



„Ţepuirea” RAFO

Marian Iancu (foto) a găsit modalitatea de a nu plăti benzina și motorina cumpărate de la RAFO prin „compensarea” acesteia cu utilaje vândute rafinăriei la un preţ supraevaluat, prin vânzarea succesivă între firmele partenerilor săi de afaceri. Astfel, Iancu a cumpărat în 2003 utilaje casate cu 3,5 miliarde de lei vechi, pe care le-a vândut ca noi RAFO cu 600 de miliarde.



Dosarul Transferurilor

Pe 4 martie 2014, Curtea de Apel București condamna opt oameni din fotbal, printre care și Victor și Ioan Becali (foto), pentru evaziune și înșelăciune. Pe lângă pedepsele cu închisoarea, instanța stabilea și plata unor prejudicii rezultate din neplata impozitelor la stat și a dobânzilor aferente.

Dosarul „Transformatorul”

Relu Fenechiu (foto) a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul „Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.



ANABI, spaima infractorilor: Bunurile de peste 15.000 €, sub sechestru încă din timpul procesului

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) face parte din Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2016 – 2020, care urmează să fie adoptată în ședinţa de Guvern din data de 10 august. Instituţia va fi complet operaţională din 2017 și se va ocupa cu administrarea bunurilor puse sub sechestru încă din timpul procesului penal, au anunţat, în data de 5 iulie, Raluca Prună (foto) alături de Cornel Călinescu, cel care va fi directorul acestei instituţii.



Instituţia va fi în subordinea Ministerului Justiţiei, spre deosebire de ANAF, care funcţionează în subordinea Ministerului de Finanţe. „ANABI nu e în concurenţă cu ANAF. ANABI administrează bunul sechestrat în timpul procesului penal și la condamnare rolul ei încetează și e preluat de ANAF”, a explicat ministrul Justiţiei.

ANABI va administra bani și bunuri mobile cu o valoare mai mare de 15.000 de euro. Inspectorii pot valorifica bunurile mobile, dar numai la cererea unui judecător sau a unui procuror, potrivit directorului Cornel Călinescu. În cazul imobilelor, acestea nu pot fi valorificate mai devreme de pronunţarea unei decizii definitive, însă ANABI va publica pe site lista clădirilor aflate sub sechestru.

Dacă obiectul sechestrului îl constituie banii cash aceștia vor ajunge într- un cont unic, iar la sfârșitul procesului penal judecătorul va decide cine îi primește: statul, pentru recuperarea prejudiciului în caz de condamnare sau inculpatul, în caz de achitare.

Unde vor ajunge banii

În cazul în care banii vor reveni statului, aceștia se vor împărţi între Sănătate, Educaţie, Justiţie, Interne și Parchet. Primelor două ministere le vor reveni câte 20 de procente din valoare, restul vor primi 15 procente. Alte 15 procente vor fi alocate unor proiecte sociale sau banii vor fi redirecţionaţi către ONG-uri, a mai explicat directorul instituţiei.

ANABI va avea și un sistem informatic propriu, securizat, care le va permite inspectorilor să verifice în timp real situaţia bunurilor aflate sub sechestru. Sistemul informatic va costa 866.000 de franci elveţieni, sumă în care intră și pregătirea personalului.

Te-ar putea interesa și: