Armata. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
O postare publicată de deputatul PSD Mihai Fifor aduce în atenție tema pensiilor militare și a cheltuielilor din domeniul apărării, în contextul unor discuții mai ample despre sistemul de siguranță națională.
Criticile survin după pozițiile exprimate de premierul Ilie Bolojan și la cadrul legislativ actual, precum și la implicațiile acestor subiecte în plan intern și internațional.
Ce l-a nemulțumit pe Mihai Fifor după direcția trasată de Guvernul Bolojan privind sistemul militar
În mesajul public, Mihai Fifor susține că afirmațiile premierului depășesc cadrul unei dispute politice obișnuite. Acesta afirmă că „ceea ce face premierul de zile întregi nu mai poate fi tratat ca o simplă eroare de comunicare sau ca o dispută politică obișnuită, ci ca o construcție deliberată, repetitivă, a unei teme false”.
Fifor face referire la ideea că militarii s-ar pensiona prea devreme, susținând că această temă este promovată în mod constant, în ciuda cadrului legislativ actual. Potrivit acestuia, „legislația în vigoare, actualizată în 2023, stabilește clar vârsta de pensionare la 65 de ani, în baza unui calendar de creștere etapizată până în 2035, cu minimum 25 de ani vechime”.
Acesta califică situația drept „o omisiune deliberată” și atrage atenția asupra efectelor asupra încrederii în sistemul militar și în instituțiile de siguranță națională.
Referiri la contextul economic și geopolitic
Postarea evidențiază și contextul actual în care au loc aceste declarații. Mihai Fifor menționează că România „nu se află într-un moment obișnuit”, invocând mai mulți factori de risc. „Suntem deja în recesiune economică. Avem un război la graniță, cu implicații directe asupra securității regionale”, afirmă acesta.
De asemenea, el face referire la evoluțiile internaționale, menționând „escaladarea conflictului din Golf” și posibilele efecte asupra economiei globale, inclusiv asupra energiei și lanțurilor de aprovizionare.
Fifor consideră că orice măsură care ar putea afecta stabilitatea sistemului de apărare devine relevantă din perspectiva securității naționale.
Angajamentele României în cadrul NATO
Un alt punct central al declarației îl reprezintă obligațiile asumate de România în cadrul NATO. Mihai Fifor amintește că, potrivit angajamentelor stabilite inclusiv la Summit-ul de la Haga, România trebuie să aloce până în 2035 un buget de 5% din PIB pentru apărare și securitate.
Acesta precizează că „aceste obligații nu sunt opționale, nu sunt negociabile și nu pot fi tratate ca o variabilă contabilă”, subliniind importanța menținerii credibilității statului român în cadrul alianței.
Critici aduse de Mihai Fifor la adresa direcției politice și apel la intervenție
În continuarea mesajului, Mihai Fifor formulează critici directe la adresa premierului, afirmând că „ideea obsesivă a premierului de a reduce cheltuielile în domeniul apărării nu este doar greșită, este un non-sens grav”.
De asemenea, acesta susține că presiunea exercitată asupra sistemului de apărare ar putea genera vulnerabilități. „Nu mai este despre pensii. Este despre o presiune constantă, sistematică, exercitată asupra Armatei”, afirmă Fifor.
În finalul postării, este menționat și rolul președintelui Nicușor Dan, despre care spune că „are nu doar dreptul, ci obligația constituțională de a interveni”.
