Monden
Exclusiv
Televiziunea, forțată să se reinventeze. Victor Ciutacu: Publicul nu mai are răbdare: Există doar acum
Victor Ciutacu. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Din cuprinsul articolului
Schimbările recente din grilele marilor televiziuni comerciale, scoaterea emisiunii „La Măruță” de la ProTV sau despărțirea dintre Dan Capatos și Antena 1, au reaprins o dezbatere veche, dar mereu actuală. Anume, mai are televiziunea puterea de altădată? Și ce se întâmplă cu realizatorii care au definit, timp de ani buni, divertismentul românesc?
Pentru Victor Ciutacu, jurnalist cu experiență în televiziune, a declarat în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei că „fiecare conducere editorială și cea de programe a posturilor respective de televiziune sunt libere să decidă ce consideră de cuviință”.
El a specificat că fiecare televiziune funcționează ca o entitate privată, cu propriile calcule financiare și strategii de conținut. „Suntem niște entități independente, private și eu n-am o problemă cu ideea de scoaterea unor emisiuni din grilă dacă asta consideră postul respectiv că trebuie să facă. E independența lor editorială și financiară.”
Longevitatea, o raritate într-o industrie volatilă
Ceea ce îl deranjează însă nu este decizia în sine, ci reacția publică generată în social media. „Pe mine mă deranjează valul de reacții din social media”, spune Ciutacu. În acest caz, el se referă la mesajele de tipul „Să dispară ăla!” sau „Bine că l-au dat afară!”.
În opinia lui, astfel de reacții ignoră longevitatea extrem de rară a unor realizatori precum Cătălin Măruță sau Dan Capatos. „Vorbim, totuși, de doi oameni care au avut o longevitate absolut remarcabilă. Sunt foarte puțini oameni care pot să reziste atâția ani pe piață și, din câte se pare, în mod profitabil pentru televiziunile respective”, spune el.
România, mai observă Victor Ciutacu, este o piață în care au existat și încă există nume mari în televiziune care sunt „pe sticlă” de o perioadă foarte lungă de timp.
„În România, în general, realizatorii de televiziune sunt destul de longevivi”, remarcă el. Exemplele oferite de jurnalist sunt dovada exactă. El amintește de Mircea Badea, cu aproape 25 de ani de prezență constantă, de Cătălin Măruță, cu 18 ani la ProTV. „Eu sunt de 13 ani pe post seară de seară la România TV, plus încă șase ani în trustul Intact”, a punctat el.
Publicul se schimbă, televiziunea caută soluții
Totuși, longevitatea nu garantează eternitatea în cazul unei apariții televizate. „Publicul se schimbă și e firesc ca televiziunea să caute alte variante”, spune Ciutacu. Dar, în acest context, el respinge ideea unei „execuții publice” simbolice a realizatorilor scoși din grilă.
„Există o paletă de alternative. Nu-ți place de Măruță, foarte bine. Nu-ți place de Capatos, foarte bine. Te poți uita în altă parte liniștit”, a mai declarat el. Victor Ciutacu explică cum, publicul are, mai mult ca oricând, opțiuni diverse, de la talk-show-uri internaționale până la platforme sociale sau conținut generat de inteligență artificială.
Televiziunea, un mecanism invizibil pentru public
Un alt aspect adesea ignorat este munca din spatele ecranului. „Măruță nu era singur, era o întreagă echipă în spate, cu ei ce se va întâmpla. Cei care l-au blamat pe Măruță pe social media nu s-au gândit și la cei din spatele lui, poate mulți vor fi dați afară”, amintește Ciutacu.
El punctează faptul că televiziunea nu este doar moderatorul vizibil, ci un mecanism complex. „Există cameramani, regie de emisie, regie de platou, sunetiști, luminiști, transmisie pe satelit… Există o grămadă de lucruri despre care lumea habar n-are”, a detaliat jurnalistul.
Această infrastructură explică și de ce tranziția spre online nu este nici simplă, nici instantanee. „Interesul meu, ca lucrător în industrie, este ca televiziunea să dureze cât mai mult”, spune Ciutacu. Dar recunoaște că apariția internetului și a rețelelor sociale a schimbat fundamental regulile jocului.
Unde se duce publicul și când se întoarce
Potrivit lui Victor Ciutacu, publicul de televiziune „a îmbătrânit”, iar tinerii sunt „foarte puțin înclinați să consume televiziune”. Totuși, există o excepție majoră în acele momente de criză sau evenimentele istorice. „În momentele de evenimente majore, naționale sau internaționale, revin”, spune el și se referă apoi la alegeri, războaie sau pandemii.
Datele de audiență confirmă acest comportament. „A început războiul din Ucraina, audiențele au sărit în sus. A început pandemia, audiențele au explodat”, a precizat Victor Ciutacu.
Chiar și consumatorii exclusiv online se întorc temporar la televizor pentru validare și context. „În perioadele electorale sau de criză îmi dau mesaje disperate ca să afle ‘ce se întâmplă de fapt’ de la televizor”, a mai precizat el.
Jurnalismul între deontologie și supraviețuire
În ceea ce privește jurnalismul de televiziune, Victor Ciutacu este tranșant. „Deontologia e foarte frumoasă, dar trebuie să te adaptezi cerințelor publicului.” Ideea de a „educa publicul” fără compromisuri este, în opinia lui, inutilă. „Până îl educi, mori de foame”, a spus el.
Publicul de azi este, conform jurnalistului, „total lipsit de răbdare”. „Nu mai există ‘mai încolo’. Există doar ‘acum’.” Această lipsă de răbdare va forța televiziunile să se „tabloidizeze” și să se „pastilizeze”, nu din plăcere, ci din necesitate.
Exemplul oferit de Victor Ciutacu, prin cazul Rodicăi Stănoiu, ilustrează tensiune și nevoia de adaptare. Deși pare „un subiect de cancan”, el poate deveni, dacă este tratat corect, „un fenomen social, cu implicații juridice, politice și morale”.
Diferența nu stă în subiect, ci în abordare, este el de părere. „Depinde cum tratezi subiectul. Poți să-l epuizezi într-o ediție sau poți să-l abordezi din mai multe unghiuri jurnalistice valide”, a adăugat jurnalistul.
