Evenimentul Zilei > Actualitate > Țeapa pieței care trebuia să elimine samsarii legumelor
Țeapa pieței care trebuia să elimine samsarii legumelor

Țeapa pieței care trebuia să elimine samsarii legumelor

Statul român a pierdut 100 de milioane de dolari în cadrul proiectului care ar fi permis țăranilor să-și vândă legumele și fructele în Capitală.

Andronie Ivan, producător de roșii din Ilfov, era săptămâna trecută la Piața de Gros din Capitală pentru a cumpără detergent, deși în aceste hale ar fi trebuit să fie expuse tomatele sale.

În 1993, s-a conceput proiectului unei piețe în Capitală care trebuia să fie aprovizionată cu legumele țăranilor. Banii au venit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, 23 de milioane de dolari, și alte nouă de la stat. La firma Piața de Gros, statul era acționar majoritar prin AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului).

Cu cele 32 de milioane de dolari s-a început realizarea, în jurul Bucureștiului, a șase depozite de colectare a legumelor și fructelor. „Doar cel de la Brezoaele a fost funcțional. În rest, niciunul nu a fost deschis”, își amintește producătorul Marian Cristache.

Halele au fost vândute

În plus, s-a mai ridicat un sediu în București și halele pentru comercializarea produselor. În 1998, totul era gata. Timp de 15 ani, „piața nu a fost deschisă agricultorilor, ci chiar samsarilor. În plus, s-au adunat datorii care au dus la intrarea în insolvență a pieței”, ne-a mai explicat Cristache.

Peste 65 de milioane de dolari au fost datoriile acumulate de Piața de Gros. Din acest motiv, AVAS a vândut în 2011, sediul și halale din cartierul Berceni contra sumei de 3,8 milioane de euro. Ceea ce a intrat din „Piaţa de Gros Bucureşti a intrat în faliment, prin procedură generală, la data de 20 noiembrie 2013, după aplicarea insolvenței”, au explicat reprezentanții Expert Insolvență. De altfel, dosarul de insolvență a fost și unul din cazurile pentru care judecătorul Mircea Moldovan este acuzat de DNA că a primit mită pentru a decide insolvența și a da administrarea către Expert Insolvență.

Cum s-au pierdut banii

Cele șase depozite de colectare a legumelor și fructelor din jurul Capitalei au fost ridicate la Brezoaele – județul Dâmbovița, municipiul Giurgiu, Mihăiești – județul Argeș, Movilița – județul Ialomița, Vidra – județul Ilfov, Cuza Vodă – județul Călărași. „O mare parte din bani s-au pierdut în derularea acestor construcții care s-au realizat defectuos. Apoi, Piața de Gros avea foarte mulți angajați”, adaugă Cristache. De altfel și Camelia Șucu a explicat că unul din secretele rentabilizării afacerii a fost să păstreze doar cinci din cei 125 de angajați pe care i-a găsit la sediul (foto) și halele din București.

„Aducem legume din Germania”

Sediulșiterenulaferentpieței din Berceni însumează 16 hectare. Spațiile de comercializare și-au păstrat destinația de piață de gros, doar că acum poartă numele de „Abundia”. Numai că aici sunt vândute legume și fructe aduse în general din import. „Sunt cartofi buni de Germania” și „Noi nu suntem producători, suntem angajații unei firme care desface aceste produse”, sunt replicile primite în Piața de Gros. Reprezentanții pieței ne-au spus că spațiile de închiriere sunt pentru toată lumea, producătorii putând închiria oricând.

Marketing pentru țărani

„Încercăm să le arătăm că și agricultura poate să fie o afacere profitabilă. Este destul de dificil să îi convingi pe țărani să își dorească să vândă într-o piață modernă. Mulți nu vor să facă asta”, ne-au mai precizat reprezentanții „Abundia”.

„Nu avem loc de samsari

În tot acest timp, țăranii din Brezoaele își vând varza pentru care sunt renumiți la marginea drumului din comuna dâmbovițeană. „Depozitul de colectare din comună este închis. În piețe nu avem loc de samsari. Nu avem ce face”, se plânge și Mihai Ciobanu. Rezultatul acestei stări de fapt este următorul: dacă varza este vândută în Brezoaele cu 30 bani/ kg, în piețele din București, aceasta costă 70 de bani/kg.