Țeapa de pe autostrăzile A1 și A2. Obiecte metalice aruncate intenționat pentru a sparge cauciucuri. Cum acționează falșii mecanici

Țeapa de pe autostrăzile A1 și A2. Obiecte metalice aruncate intenționat pentru a sparge cauciucuri. Cum acționează falșii mecaniciCauciucuri / sursa foto: dreamstime.com

O nouă țeapa, o escrocherie, pe cât de ingenioasă, pe atât de periculoasă pentru viața pasagerilor, a început să facă victime pe autostrăzile din România. Specialiștii în siguranță rutieră au anunțat măsuri.

Șoferii sunt vânați cu ajutorul unor obiecte metalice artizanale aruncate intenționat pe carosabil, menite să provoace o gaură în anvelope, prin explozia acestora. Imediat după incident, „salvatorii”, falși prestatori de asistență rutieră,  apar ca din senin pentru a oferi servicii de vulcanizare la prețuri exorbitante.

Fenomenul amintește de vechile practici de „haiducie” la drumul mare, doar că, de această dată, miza este vulnerabilitatea șoferilor aflați în pană la 130 km/h, pe rute intens circulate precum Autostrada Soarelui (A2) sau Autostrada A1.

Țeapa și avertismentul oficial al CNAIR pentru Autostrada A2

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a tras recent un semnal de alarmă public privind o serie de incidente grave petrecute pe Autostrada A2 (București – Constanța). Drumarii au descoperit pe asfalt bucăți de metal confecționate special pentru a perfora anvelopele.

„Am anunțat Poliția că în ultimele zile am găsit din ce în ce mai des astfel de dispozitive. Nu aș putea spune că sunt căzute întâmplător din diverse autovehicule. Așa cum arată, sunt confecționate special pentru a aduce daune autovehiculelor”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Scopul acestor capcane este evident: sabotarea intenționată a autoturismelor pentru a forța oprirea lor pe banda de urgență, creând astfel o „piață” captivă pentru depanatorii de ocazie.

Experiența jurnalistului Vitalie Cojocari pe A1

Ceea ce părea a fi un incident izolat pe A2 se dovedește a fi o practică extinsă și pe alte rute de mare viteză. Jurnalistul Vitalie Cojocari a relatat sâmbătă, 8 august, pe pagina sa de Facebook, o experiență similară și extrem de suspectă trăită pe Autostrada A1, în apropiere de Simeria, județul Hunedoar).

În timp ce rula pe autostradă, întorcându-se dintr-o vacanță europeană, jurnalistul a suferit o pană subită și violentă la roata dreapta spate. După ce a reușit să oprească în siguranță pe banda de urgență și a căutat pe internet o vulcanizare mobilă, mecanicul contactat oficial l-a avertizat cu privire la „uliile” care pândesc pe autostradă.

Avertismentul s-a confirmat în doar câteva minute: un autoturism cu inscripția „Asistență rutieră” a oprit brusc pe sensul opus, iar șoferul a traversat pentru a-i oferi servicii de reparație, deși nimeni nu fusese chemat.

„De unde să afle cineva atât de repede că e o mașină în pană pe autostradă?”, s-a întrebat retoric jurnalistul, care a refuzat serviciile individului, preferând să aștepte mecanicul autorizat pe care îl chemase deja. Cel din urmă i-a confirmat că numărul penelor de cauciuc explodate în zonă a crescut inexplicabil de mult în ultima perioadă.

Cum funcționează „țeapa vulcanizării” pe autostradă

Din datele strânse de autorități și din relatările victimelor, schema infracțională urmează un tipar clar.

Plasarea capcanei: Indivizii aruncă pe carosabil, de obicei pe prima bandă, obiecte ascuțite sudate (tip „scoabe”), greu de observat la viteză mare.

Pânda: Escrocii staționează în apropiere, pe poduri, în parcări sau pe sensul opus și monitorizează traficul.

Intervenția „salvatoare”: Imediat ce o mașină face pană și trage pe banda de urgență, aceștia intervin în doar câteva minute, sub pretextul unei coincidențe fericite. Având mașini colantate vag cu „Asistență rutieră”, ei par legitimi.

Suprataxarea: Aflați într-o stare de stres, pe o căldură extremă și dornici să își continue drumul, șoferii devin victime sigure. Escrocii percep sume uriașe pentru o simplă reparație, remorcare sau vânzarea unei anvelope second-hand de proastă calitate.