iarna SUA / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Această iarnă ar putea fi influențată de o configurație climatică neobișnuită. El Niño se intensifică în Pacific, iar în Oceanul Indian există semnale privind dezvoltarea unei faze pozitive a Dipolului Oceanului Indian (IOD). Combinația dintre cele două fenomene poate modifica circulația atmosferică la scară largă și poate avea efecte indirecte inclusiv asupra vremii din Europa.
O analiză publicată de Severe Weather Europe indică posibilitatea unei circulații atlantice mai active în sezonul rece, ceea ce ar favoriza, în ansamblu, temperaturi peste valorile normale pe o mare parte a continentului. România s-ar putea înscrie în acest scenariu, cu o iarnă mai blândă decât media, fără ca episoadele de ger sau ninsoare să fie excluse.
IOD, fenomenul care ar putea amplifica efectele El Niño
Dipolul Oceanului Indian apare atunci când între vestul și estul Oceanului Indian se formează diferențe suficient de mari ale temperaturii apei, capabile să influențeze circulația atmosferică tropicală.
Conform scenariului analizat de Severe Weather Europe, IOD ar putea trece în această toamnă într-o fază pozitivă și ar putea rămâne în această stare până la începutul iernii. Dacă evoluția se confirmă, fenomenul s-ar putea combina cu El Niño și ar putea influența curentul-jet, precum și traiectoriile sistemelor de joasă presiune din emisfera nordică.
Există însă incertitudini. În actualizarea din 31 iulie, Biroul australian de Meteorologie indica faptul că IOD se afla încă în fază neutră, chiar dacă modelele continuau să sugereze posibilitatea apariției unei faze pozitive. Pentru acest fenomen, valorile susținute de peste +0,4°C sunt considerate caracteristice unei faze pozitive.
El Niño, semnalul climatic mai puternic
În Pacific, situația este mai clară. NOAA confirmă prezența fenomenului El Niño și indică o intensificare a acestuia.
Cea mai recentă evaluare oficială estimează la 97% probabilitatea ca El Niño să continue până la începutul primăverii 2027. Pentru intervalul octombrie-decembrie 2026, probabilitatea ca fenomenul să atingă categoria „very strong” – foarte puternic – este estimată la 81%.
În cazul confirmării acestui scenariu, episodul ar putea ajunge printre cele mai intense evenimente El Niño înregistrate după 1950. Denumirea „Super El Niño”, folosită de Severe Weather Europe, este însă una informală și nu reprezintă o categorie meteorologică universal acceptată.
Un posibil efect asupra Europei
El Niño nu influențează direct Europa în aceeași manieră în care afectează America de Nord sau regiunile tropicale. Impactul asupra continentului este transmis indirect, prin schimbările succesive ale circulației atmosferice din Pacific, America de Nord și Atlantic.
Potrivit analizei, asocierea dintre un El Niño foarte puternic și un IOD pozitiv ar putea favoriza intensificarea sistemelor de joasă presiune din Atlanticul de Nord și o circulație mai pronunțată dinspre vest către Europa.
Pentru perioada decembrie 2026 – februarie 2027, scenariul ECMWF prezentat de Severe Weather Europe indică presiune mai ridicată în sudul Europei și mai scăzută în nord și nord-vest. Această configurație ar putea favoriza transportul mai frecvent al aerului atlantic către continent.
Rezultatul ar putea fi o iarnă predominant mai caldă decât media în Europa, cu pătrunderi periodice de aer mai umed și mai blând dinspre Atlantic. În același timp, există un semnal pentru precipitații peste normal în mai multe regiuni.
Datele climatologice Copernicus arată, de asemenea, că influența El Niño asupra Europei este mai evidentă în timpul iernii. Totuși, comportamentul diferă considerabil de la un episod El Niño la altul, astfel că fenomenul nu poate fi folosit singur pentru a anticipa vremea exactă dintr-o anumită țară sau lună.
Iarna. Sursa foto: Pixabay
România ar putea avea o iarnă mai blândă
În cazul României, principalul semnal actual este cel referitor la temperaturi. Dacă modelele își păstrează configurația actuală, țara noastră ar putea avea șanse mai mari de a înregistra temperaturi medii peste normal în sezonul rece.
O asemenea prognoză nu exclude însă perioadele reci. Chiar și într-o iarnă mai caldă per ansamblu pot apărea intervale de câteva zile sau săptămâni cu aer polar, ger, viscol și temperaturi foarte scăzute.
Situația este și mai dificil de anticipat în cazul zăpezii. Semnalul actual nu indică premise favorabile pentru cantități mari și persistente de zăpadă pe suprafețe extinse ale Europei. Cele mai bune condiții ar putea rămâne în nordul și nord-estul continentului, precum și în zonele montane din centrul Europei.
Pentru România, circulația atlantică ar putea însemna mai multe episoade cu ploaie sau lapoviță în regiunile joase atunci când aerul mai cald pătrunde dinspre vest. În același timp, Carpații ar putea primi ninsori consistente atunci când sistemele de joasă presiune se vor suprapune peste suficiente mase de aer rece.
Este însă prea devreme pentru concluzii precise privind Bucureștiul, Moldova, Transilvania sau Dobrogea și cantitatea de zăpadă care ar putea cădea în aceste regiuni.
Toamna va aduce prognoze mai clare
Configurația El Niño-IOD merită urmărită în lunile următoare. Dacă El Niño va continua să se intensifice, iar IOD va trece într-o fază pozitivă consistentă, cele două fenomene ar putea contribui împreună la modificarea circulației atmosferice globale.
Pentru Europa și România, scenariul dominant rămâne cel al unei ierni cu temperaturi predominant mai ridicate, cu influență atlantică mai puternică și cu episoade de ninsoare sau ger dependente de evoluția punctuală a maselor de aer rece.
O imagine mai clară asupra sezonului rece ar putea apărea odată cu actualizările prognozelor sezoniere din septembrie, octombrie și noiembrie, când modelele vor putea evalua mai bine evoluția Atlanticului de Nord și a circulației atmosferice europene.
Recomandările noastre
