Facturile la energie ar putea crește cu până la 20% în iarna 2026-2027: „Sunt analizate trei scenarii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România ar putea avea parte de o iarnă mai dificilă pe piața gazelor în sezonul rece 2026-2027, fără ca acest lucru să însemne neapărat o nouă criză. Nivelul gazelor aflate în depozite este mai redus decât în anii anteriori, atât în România, cât și la nivel european, iar evoluția prețurilor internaționale ar putea pune presiune asupra facturilor la energie electrică.

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a declarat că prețurile ofertelor de energie electrică ar putea crește, în funcție de evoluția pieței, cu procente cuprinse între 3-5% și 20% în perioada august 2026 - iulie 2027.

Trei factori care pot complica iarna

Întrebat dacă se așteaptă la o criză a gazelor în sezonul rece, Dumitru Chisăliță a precizat că nu anticipează neapărat o criză, ci o perioadă mai tensionată decât iarna precedentă.

„Prima problemă este reprezentată de prognozele care indică o posibilă iarnă mai grea decât cea din 2025 - februarie 2026. A doua este evoluția prețurilor pe piețele internaționale, în special pe TTF, unde sunt anticipate niveluri mai mari decât în iarna precedentă. A treia chestiune importantă este nivelul de depozitare”, a explicat specialistul în energie.

Potrivit acestuia, cantitatea de gaze stocată în prezent în Europa și la nivel mondial reprezintă o pondere mai mică decât în anii anteriori.

„Toate aceste elemente ar putea duce la o iarnă mai grea decât ultima, respectiv un risc mai mare și prețuri mai mari”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru Agerpres.

Furnizorii pregătesc noi oferte

Presiunile de pe piața gazelor s-ar putea reflecta și în prețurile energiei electrice, în condițiile în care furnizorii urmează să transmită noi oferte consumatorilor.

Gaze. Sursă foto: Freepik

Chisăliță a explicat că o parte dintre contractele încheiate după liberalizarea pieței de energie din august anul trecut au fost valabile timp de un an. Furnizorii ajung astfel în situația de a-și construi noile oferte ținând cont de costurile suportate în perioada precedentă.

„În ultimele șase luni am avut al doilea cel mai mare PZU din Europa, după Italia”, a spus președintele AEI, referindu-se la piața pentru ziua următoare.

Potrivit acestuia, prețurile ridicate de pe PZU au generat costuri pentru furnizori, care își construiesc de regulă ofertele fixe astfel încât să acopere diferitele riscuri și cheltuieli.

„Costurile se recuperează anul următor din ofertele-preț”, a explicat Chisăliță.

Specialistul a adăugat că furnizorii suportă și costurile generate de problemele actuale ale sistemului energetic, urmând să încerce să le recupereze prin viitoarele oferte.

„În ultimul rând, astfel de situații determină o abordare prudențială din partea companiilor, în sensul că vin cu prime de risc care acoperă eventuale situații similare care s-ar întâmpla anul următor”, a precizat acesta.

Trei scenarii pentru perioada august 2026 - iulie 2027

Potrivit analizei realizate de Asociația Energia Inteligentă, sunt luate în calcul trei scenarii pentru următoarele 12 luni.

În varianta optimistă, creșterea prețurilor din noile oferte ar fi de aproximativ 3-5%. Această estimare pornește de la evoluția pieței pentru ziua următoare din primele șase luni ale anului și presupune o perioadă relativ favorabilă pentru sistemul energetic.

„Un scenariu optimist pleacă de la ideea că vom avea o criză de circa trei săptămâni, care va veni cu o cerere mai mare decât oferta, însemnând prețuri mari pe PZU. Asta înseamnă costuri mai mari cu echilibrarea”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Într-o asemenea situație, estimarea este că ofertele de energie electrică ar putea fi cu 10-15% mai mari decât prețul mediu actual.

„Estimările noastre sunt că în cazul acestui scenariu discutăm de o creștere cu 10-15% a ofertelor pe care le avem față de ceea ce există în momentul de față ca preț mediu”, a declarat președintele AEI.

Scenariul pesimist: depozite de gaze insuficient umplute

Al treilea scenariu este considerat cel mai dificil și combină presiunile actuale de pe piața energiei cu posibilitatea ca depozitele de gaze să nu fie suficient de bine alimentate înaintea sezonului rece.

„Un al treilea scenariu pe care l-am analizat este cel care ia în considerare atât criza energetică din acest moment, o criză care din punctul nostru de vedere înseamnă trei săptămâni cu echilibrări la limită, prețuri mari pe energie electrică achiziționată din import, dar și o situație puțin discutată și anume că vom avea depozite de gaze parțial umplute”, a spus Chisăliță.

În acest caz, oferta de gaze naturale ar fi mai redusă în timpul iernii, ceea ce ar putea duce la prețuri mai mari. Efectele s-ar putea transmite inclusiv asupra energiei electrice.

„Va fi o situație nu foarte bună în iarna 2026-2027, cu o ofertă mai mică pe gaze naturale și prețuri mai mari care se vor răsfrânge inclusiv în prețul energiei electrice”, a explicat președintele AEI.

În scenariul pesimist, ofertele de energie electrică ar putea ajunge cu 15-20% peste nivelul actual în perioada august 2026 - iulie 2027.

Astfel, evoluția facturilor va depinde în următoarele luni de mai mulți factori, printre care temperaturile din sezonul rece, prețurile internaționale ale gazelor, nivelul stocurilor și situația de pe piața energiei electrice.