Țările care suferă cel mai mult din cauza războiului dintre Ucraina și Rusia. Colapsul este total
- Nicolae Comănescu
- 7 aprilie 2022, 10:52
Profesor universitar invitat la Universitatea Autonomă și specialist în Afaceri Africane, Fernando Jorge Cardoso analizează modul în care Africa s-a divizat la ONU în privinţa condamnării invaziei rusești a Ucrainei și impactul asupra continentului al ciocnirii dintre Occident și Moscova. Interviul a fost acordat pentru „Diario de Noticias”.
Reporter: Africa a fost foarte divizată la voturile din Adunarea Generală a ONU pentru condamnarea invadării Ucrainei. Înseamnă asta că există simpatie pentru tezele rusești în multe țări?
Fernando Jorge Cardoso: Există un amestec de simpatie și respingere. Să ne amintim de voturile celor două Adunări Generale ale Națiunilor Unite, din 2 și 24 martie, ambele condamnând invazia rusă, cel de-al doilea propunând o inițiativă de natură umanitară. La prima Adunare Generală, 141 de țări au votat pentru (27 africane), cinci împotrivă (una africană), 35 s-au abținut (18 africane) și 12 nu au votat (opt africane). La cea de-a doua, au fost 140 de voturi pentru (27 de africane), cinci împotrivă (una africană), 38 de abțineri (20 de africane) și zece nu au votat (șase africane). Adică, jumătate din cele 54 de țări din Africa au condamnat invazia rusă. Cu toate acestea, este semnificativ faptul că celelalte 27 sunt, de asemenea. jumătate din țările Națiunilor Unite care nu au condamnat invazia rusă - 52 pe 2 martie, 53 pe 24 martie.
Cum se explică votul din Adunarea Generală a ONU
Abținerile nu înseamnă neapărat simpatie "rușinată" sau "temătoare" față de tezele rusești – cu excepția Eritreei, care a votat împotrivă. Ele sunt mai curând rezultatul mai multor motive, dintre care evidențiez cinci: unul, dualitatea de criterii a țărilor occidentale atunci când este vorba despre condamnare sau susţinerea țărilor aliate; doi, resentimente față de pozițiile țărilor occidentale, în principal SUA, Franța și Regatul Unit, pentru operațiuni militare considerate inechitabile sau nejustificate, pe teritoriul african sau în țările în curs de dezvoltare - precum cazurile libian sau irakian; trei, o mentalitate de "nealiniere" și de neutralitate, care nu a dispărut odată cu sfârșitul războiului rece; patru, recunoașterea sprijinului oferit de Uniunea Sovietică luptelor de eliberare națională - făcând paralelisme greșite între URSS și Rusia actuală; cinci, simpatie faţă de motivele invocate de Rusia.
Indiferent de greutatea fiecăruia dintre motive, guvernele care nu au votat, de două ori, împotriva invaziei ruse au acționat împotriva propriilor interese de stat, ignorând dreptul internațional și antagonizându-și țările cu care au legături mai mari de interdependență. Ele au făcut-o presupunând că nu vor exista represalii - un pariu foarte riscant, având în vedere că economiile occidentale urmează să înceapă să se contracte.
Reporter: Are cazul abținerii Africii de Sud, țară văzută în mod clar ca aparținând taberei occidentale, are vreo explicație logică?
Fernando Jorge Cardoso: Situația internă din Africa de Sud este destul de complexă. Un vot împotriva Rusiei ar fi interpretat drept un vot în favoarea SUA în ample segmente ale ANC. De aici și abținerea actualului guvern al lui Ramaphosa, care a inversat rapid declarațiile inițiale ostile invaziei.
Reporter: Cum poate fi analizat modelul de vot al PALOPS (Ţările Africane de Limbă Portugheză; n. trad.)?
Fernando Jorge Cardoso: Insulele Capului Verde și São Tomé și Príncipe au votat în favoarea rezoluțiilor. În cele trei țări africane care nu au făcut-o, Angola, Mozambic și Guineea-Bissau, au avut loc lupte armate pentru eliberarea națională, susținute de URSS, fapt care a lăsat simpatii faţă de Rusia în rândul elitelor. Ansamblul de motive invocate pentru poziția țărilor africane care nu au votat sau care s-au abținut sunt, de asemenea, aplicabile aici. În realitate, guvernele acestor trei țări s-au jucat cu convingerea că nu vor exista consecințe imediate sau viitoare – ceea ce va depinde de evoluția conflictului și de pozițiile viitoare care vor fi adoptate.
Ce rol va avea China în acest conflict
Reporter: Ce impact ar putea avea asupra Africii criza creșterii prețurilor la combustibil și alimente generată de războiul din Ucraina și de sancțiunile internaționale?
Fernando Jorge Cardoso: Inflația revenise deja în economia internațională înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Sancțiunile vor afecta cel mai imediat economiile industrializate, a căror cerere privind exporturile africane ar putea scădea, la fel ca și disponibilitatea financiară de a menține sau de a crește fluxurile de ajutor. Țările africane neexportatoare gaze și petrol se află printre "perdanții" conflictului, fiind nevoite să suporte penuria și creșterea corespunzătoare a prețurilor de import la alimente - și la alte bunuri.
Reporter: Felul în care China reacționează la evoluția evenimentelor poate fi decisiv pentru pozițiile țărilor africane?
Fernando Jorge Cardoso: China a declarat deja că războiul a fost cauzat de poziția SUA și de extinderea NATO spre est, care ar fi încolțit Rusia, forțând-o să acționeze.
Nu cred, totuși, despre China că va merge mult dincolo de această poziție declarativă, deoarece liderii chinezi acționează în funcție de interesele naționale pe termen lung - și China, nedorind o Rusie instabilă, susține o soluție diplomatică, având în vedere, de fapt, că prelungirea și efectele războiului afectează strategia de expansiune economică spre Atlantic (adică, spre Europa). Din aceste motive, chinezii nu cred că acționează pentru a încuraja țările africane să sprijine invazia rusă.