Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Luaţi cu alba neagra, deloc veselă dacă ar fi să ne gândim numai la inflaţie, de-a asta are Bolojan, asta n-are, asta are Veştea, asta n-are, am uitat cazul deosebit de grav de la Constanța, când drona ucraineană era să radă mai mult de jumătate din oraş şi să pună pe butuci cel mai important port al nostru şi unul dintre cele mai importante de la Marea Neagră în actualul contesc al conflictului din ţara vecină.
Noi am continuat însă să strângem mărturii şi evenimente şi să le punem cap la cap. Am ajuns la o concluzie care pentru mulţi o să pară halucinantă, dar vom aduce argumente în favoarea ei. Pe care vă invităm să le combateţi, tot cu argumente. Că altminteri, nu am nicio îndoială că tot felul de capete de căţeluşi sau floricele, vajnici luptători din spatele tastaturii se vor activa, folosind vechile stigmate, atunci când nu există argumente: putinist, legionar, fascist, antioccidental, neproeuropean şi celelalte, deja binecunoscute.
Să începem cu începutul.
În dimineaţa zilei de 5 iunie 2026, în Portul Constanţa, la ora 10,28, a explodat o dronă militară lângă dana 78. Nu mai spun acum ce se afla pe acea dană. Explozia ar fi ras cea mai mare parte din Constanţa. Drona fusese semnalată încă de la ora şase dimineaţa. Filmată şi fotografiată. Blocată în nişte flotoare antipoluare. A trecut peste primul, în care şi-a făcut praf elicea şi, nemaiavând propulsie, deşi motoarele încă mergeau, s-a oprit în cel de-al doilea rând. Flotoarele acelea au salvat dezastrul.
Acum, să luăm elementele esenţiale şi să vedem dacă a foat doar un noroc chior pe care l-am avut, sau a mai fost şi altceva. Eu, personal, cred că nu a fost vorba despre noroc, ci despre ceva foarte bine calculat. Din nefericire, se petrecea pe teritoriul României, care, în mod normal, nu are nimic de-a face cu războiul între ruşi şi ucraineni. Război fratricid între veri, în care noi nu avem ce căuta nici de o parte, nici de cealaltă. Şlagărul că Ucraina ţine, prin eroismul ei, departe de graniţele noastre agresiunea rusă, nu prea e de crezut. Drona de la Constanţa era ucraineană. În plus, suntem stat NATO, iar Rusia nu vrea să se bată cu NATO.
Să revenim la dronă şi la teoria noastră.
Există, într-un război, două planuri de luptă. Războiul la vedere, pe front, cu tranşee în dinţi de dragon, tancuri şi alte blindate, cu oameni care, din păcate, mor nevinovaţi, dar şi războiul din umbră. Acest război din umbră s-a desfăşurat în Portul Constanţa, pe teritoriul nostru, fără ca noi să fim parte sau să avem vreo reacţie.
S-a spus că drona a fost scăpată de sub control, deşi traseul ei indică foarte clar că a fost condusă printre digurile portului. Dar să spunem că aşa este. A fost scăpată de sub control de ucraineni. Ea era dirijată prin Starlink. Aşa că americanii ar fi ştiut în secunda doi că s-a pierdut controlul asupra ei. Şi ar fi avut nenumărate mijloace să o urmărească, nu aşa cum ni s-a spus că nu a putut fi observată.
Pescarii mai bătrâni îşi aintesc faptul că atunci când mergeai la pescuit pe mare cu o barcă, dacă te îndepărtai prea mult şi părea că ai cam vrea să o tai în Turcia, imediat apărea lângă tine o şalupă a grănicerilor. Iar atunci erau radare pe lămpi, nu aşa cum sunt cele de azi, despre care am foat asiguraţi chiar de autorităţile române, că nu trece nici pescăruşul fără să fie văzut. Deci, drona a fost urmărită tot timpul şi s-a ştiut traseul ei.
Şi aici intervine teoria mea pe care sunt sigur că mulţi or să o combată.
S-a ştiut de la bun început ce ţintă are drona lansată de ucraineni. De ce au făcut asta, vom vorbi mai târziu. Când s-a aflat scopul, au preluat-o americanii, căci sistemul Starlink este la ei. Şi au făcut un joc, după părerea mea, foarte ingenios. Au dus-o în port, dar nu la ţintă, unde putea face prăpăd, ci într-un loc apropiat, unde să poată fi şi identificată şi nici să nu producă pagube însemnate.
În acele balize de protecţie împotriva poluării. Autorităţile noastre au aflat despre ea mult înainte de a ne anunţa ucrainenii. Dovadă este faptul că în spitalele din Constanţa s-a dat codul alb, adică niciun cadru medical care fusese da gardă nu pleacă acasă şi sunt aduşi la spital toţi cei disponibili, chiar dacă sunt în concediu. Aşadar, se aşteptau la un număr mare de răniţi, înainte chiar de a şti ce fel de dronă este şi dacă are explozibil pe ea, sau nu.
De ce să fi făcut americanii jocul ăsta, care pare puţin verosimil.
Simplu! Pentru a tăia tendinţele hegemonice în zonă ale Ucrainei. Puternic înarmată, pe banii noştri altminteri, cu experienţă de război, deja, de mai bine de trei ani, Ucraina cam face ce vrea în zonă. Şi nu numai în România, ci şi în celelalte ţări: Ungaria, Polonia etc. Dacă aţi uitat, deja Ucraina s-a oferit să asigure asistenţă statelor care se confruntă cu atacurile cu drone. Inclusiv americanilor în războiul din Golf.
Din ţară agresată care trebuie ajutată, Ucraina a devenit ţară exportatoare de inteligenţă strategică şi de arme, pentru că sunt statistici care spun că mai puţin de jumătate din armele oferite Ucrainei să se apere au ajuns pe front. Restul, s-au evaporat. Europa a continuat să bage bani mulţi în gaura neagră numită Ucraina, vrând să facă din aceasta braţul înarmat al UE, conştientă că singură – şi aici vorbesc de statele puternice, UK, Germania, Franţa, Italia – nu sunt capabile din punct de vedere militar să ţină piept Rusiei. Şi atunci au încercat să facă din Ucraina vârful de lance, sărindu-i pe americani, care, la rândul lor, au sărit Europa la reîmpărţirea lumii.
UE nu a participat la nicio întâlnitre importantă. Nici în Alaska, nici la Beijing.
Iar Ucraina, profitând de împrejurare, s-a gândit că ar fi timpul să devină putere regională. Numai că asta nu convenea în niciun caz nici americanilor, nici ruşilor, nici turcilor, care ar vrea ei să controleze Marea Neagră, iar chinezilor... poate că nici nu le pasă. Poate doar în condiţiile în care refacerea fostului drum al mătăsii s-ar sfârşi pe apă în Portul Constanţa.
De aceea, drona s-a împotmolit într-un loc unde nimeni nu se aştepta. De aceea nu a produs pagube, decât minore. De aceea nu a fost detonată înainte de a fi foarte bine identificată. De aceea a trecut printre digurile portului, să fie limpede că a fost controlată.
Iar prin această acţiune s-au atins două scopuri. S-au sfârşit gândurile de hegemonie regională ale Ucrainei şi s-a dat un avertisment foarte clar că NATO nu poate fi atras în acest conflict. Momentul a fost imediat valorificat şi de ruşi, desigur. Ambasadorii principalelor ţări din UE au fost convocaţi la Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse şi li s-a pus ferm în vedere să nu mai livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune. Care au lovit deja infrastructura rusească la distanţă mare de linia frontului, pentru că altfel, Rusia va considera aceasta o agresiune a NATO pe mâna Ucrainei, pentru că statele cele mai importante din UE sunt şi membre NATO.
Iar noi, pe al cărui teritoriu se desfăşoară astfel de acţiuni, avem treabă să căutăm desfiinţata facultate particulară şi neacreditată din Braşov absolvită de premierul desemnat la alba-neagra dintre palatele Cotroceni şi Victoria.
