Mafia austerității. Bolojan amanetează primăriile la bănci și îngroapă definitiv proiectele locale
- Adrian Homan
- 17 august 2026, 14:29
Miliarde de euro blocate sub un pretext fals. În timp ce primăriile sunt în faliment nedeclarat și iau credite mascate pentru salarii, drumurile rămân ca după război, iar banii românilor curg doar spre Capitală.
Lovitură devastatoare aplicată direct în temelia comunităților locale de către Guvernul condus de Ilie Bolojan. Într-o manifestare de cinism administrativ greu de egalat, premierul a anunțat oficial o „frână pe investiții”, impunând primarilor o condiție strigătoare la cer: nicio finanțare nouă de la stat fără o cofinanțare masivă din resurse proprii sau credite bancare.
Măsura este justificată fals de către executiv prin așa-zise „supracontractări fără acoperire bugetară” din anii trecuți. În realitate, asistăm la o tentativă brutală de a transfera incompetența de la nivel central direct pe umerii cetățenilor de rând, ignorând total faptul că rețeaua administrativă din teritoriu se află deja în colaps economic.
Administrațiile locale sunt pe butuci
Împrumuturi mascate pentru supraviețuire.
Ilie Bolojan cere primăriilor să se cofinanțeze, dar refuză să vadă realitatea cruntă din teren: foarte multe primării din țară sunt deja pe butuci și înregistrează deficite cronice. Mulți edili nu mai au bani nici măcar pentru plata salariilor angajaților din aparatul propriu sau din serviciile publice. Situația a degenerat într-un fenomen extrem de periculos.
Pentru a evita blocajul total, unii primari au recurs la tertipuri disperate: contractează credite bancare de zeci de milioane sub pretextul unor investiții, dar în realitate folosesc acele fluxuri de numerar pentru a cârpi bugetul curent, acoperind salarii, facturi la utilități și alte cheltuieli de funcționare.
Dezastrul strigător la cer de la Rădăuți
Administrația Loghin a distrus un giuvaier al Bucovine. Aceasta este „performanța administrativă” pe care premierul Bolojan vrea să o finanțeze prin îndatorare forțată. Orașul Rădăuți, unul dintre cele mai frumoase orașe din Bucovina, cu o istorie extrem de frumoasă și de bogată, a ajuns astăzi într-o paragină de nedescris. Actuala administrație locală, în frunte cu primarul Bogdan Loghin, a distrus orașul complet, de zici că au făcut-o intenționat.
Deși primăria a amanetat viitorul localității prin contractarea unor credite masive pe termen lung – cum este cel de 20.000.000 de lei –, banii par să se topească pe salarii și birocrație în loc să ajungă în infrastructură. Rezultatul este catastrofal: clădiri istorice neamenajate și lăsate în degradare, locuințe și instituții fără apă caldă, iar parcul municipal este complet neamenajat și abandonat.
Cea mai gravă problemă rămâne însă rețeaua rutieră. Drumurile pline de cratere adânci te fac să crezi că războiul din Ucraina s-a mutat direct pe străzile din Rădăuți. Este o sfidare la adresa cetățenilor care văd cum un oraș istoric superb este îngropat în mizerie sub conducerea lui Loghin, în timp ce datoriile la bănci cresc de la o zi la alta.
Sfidarea diasporei
Primiți ca niște refugiați în propria lor țară. Suntem în plină lună august, perioada în care zeci de mii de suceveni din diaspora s-au întors acasă, în vacanță, din toate colțurile Europei. Întreg județul Suceava este plin de mașini cu numere de UK, Italia, Germania și alte state europene. Acești oameni vin anual în țară, aduc cu ei sute de milioane de euro obținuți prin muncă grea și investesc masiv în comunitățile lor natale, ținând economia locală în viață.
Este strigător la cer cum autoritățile locale nu s-au pregătit deloc din timp pentru acest moment și i-au primit pe acești cetățeni ca pe ultimii refugiați. În loc să fie întâmpinați cu respect și cu o infrastructură civilizată, diasporenii au fost așteptați cu cratere adânci în asfalt, praf și mizerie cruntă. Singurul care ar fi putut interveni ferm în această ecuație locală dezastruoasă, punând piciorul în prag în fața abuzurilor și a incompetenței, era prefectul județului.
Însă, odată ce prefecții care aparțineau PSD și care mai țineau un echilibru în teritoriu nu mai sunt în funcție, județul Suceava a fost abandonat complet. A rămas singur, fără niciun ajutor de la centru, lăsat la mila unor administrații locale distructive.
Banii pleacă la București, datoriile și sărăcia rămân în teritoriu.
Mecanismul fiscal actual funcționează ca o pompă uriașă care absoarbe taxele și impozitele strânse din sudoarea comunităților locale și le trimite direct în conturile Capitalei. În mod legitim, statul are obligația să întoarcă aceste fonduri sub formă de investiții în infrastructură, școli, rețele de apă sau spitale.
Prin noua strategie de austeritate forțată, Guvernul își declină total responsabilitatea. Primăriile sunt șantajate: fie își blochează complet dezvoltarea, fie se îndatorează la bănci pe zeci de ani pentru a susține proiecte vitale. Nota de plată a acestor împrumuturi bancare va fi decontată tot de cetățeni, prin explozia taxelor și impozitelor locale în anii următori.
Manipularea cifrelor
Premierul, într o eroare de proporții fără precedent. Argumentul premierului legat de colapsul provocat de Ministerul Transporturilor ascunde o realitate economică elementară, pe care acesta o ignoră cu bună știință. Ministerul Transporturilor funcționează cu un buget-mamut, aprobat la peste 42 de miliarde de lei anual în credite bugetare și credite de angajament de peste 100 de miliarde.
Mai mult decât atât, peste 70% din finanțarea marilor șantiere de infrastructură (autostrăzi, căi ferate) provine direct din fonduri europene nerambursabile și PNRR, nu din taxele colectate direct de Guvern.
A pretinde că proiectele de transport lasă statul fără fonduri și a tăia banii comunităților locale reprezintă o eroare fără precedent sau o manipulare grosolană. Banii de la Bruxelles sunt dedicați strict acelor șantiere mari și nu pot fi mutați pentru acoperirea găurilor din bugetul general. Blocarea proiectelor din comune și orașe sub acest pretext este doar o perdea de fum pentru a ascunde un sabotaj economic premeditat.
Condamnare la subdezvoltare
Această politică de sugrumare bugetară transformă primarii în simpli spectatori ai degradării propriilor localități. Comunele și orașele mici, care nu au capacitatea financiară de a lua credite bancare, sunt complet condamnate la subdezvoltare și izolare.
Este o palmă grea dată autonomiei locale și o sfidare directă la adresa românilor. Sloganul marii performanțe administrative trâmbițate de Ilie Bolojan s-a transformat, peste noapte, într-o ghilotină fiscală care lasă România profundă fără nicio șansă la modernizare.