Ce i-o fi cerut Ilie Bolojan șefei CCR, Simina Tănăsescu? Salvarea sau dărâmarea lui Dominic Fritz?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Simina Tănăsescu, judecător și totodată președinte al Curții Constituționale a României, este un nume care apare relativ rar în media. Rar, dar cu mare greutate, în împrejurări de importanță deosebită și deopotrivă temeinic camuflate. Faptul că informații privind demersuri ale sale, contrare statutului pe care îl deține, sparg zidul consiprativității, nu ține decât de faptul că unii jurnaliști, din ce în ce mai puțini, își cunosc bine meseria.

Potrivit EvZ, premierul interimar Ilie Bolojan a avut vineri, 14 august a.c., o întâlnire cu președinta Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu. Discuția menită a rămâne ferită de ochii publici a avut loc în biroul lui Mircea Abrudean de la Senat.

Motivul întâlnirii este unul lene de bănuit

Ea a avut loc cu trei zile înainte ca judecătorii CCR să pronunțe deciziile  privind obiecțiile de neconstituționalitate formulate împotriva Legii ANI atât de un grup de senatori, cât și de președintele Nicușor Dan. Foarte important, Simina Tănăsescu este raportor pe legea ANI. O regulă nescrisă face ca în general, deciziile CCR să fie conforme cu opinia raportorului.

Să n-o lungim, cuiele lui Pepelea sunt forjate din „Amendamentul Fritz” și din obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese pentru persoanele care au cu demnitarii „relații asemănătoare acelora dintre soți”. În primul caz, aplicarea unor sancțiuni în cazul aleșilor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese l-ar lăsa pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al orașului Timișoara.

Soarta lui Fritz, în mâinile șefei CCR

Așadar, de punctul de vedere al raportorului Siminei Tănăsescu, totodată președinte al CCR, ar depinde soarta lui Dominic Fritz, atât aceea de primar, cât și pe cale de consecința aceea de președinte al USR. De același punct de vedere ar depinde și soarta unor demnitari ai statului, în cazul în care partenerii de viață ar fi nevoiți să-și facă publice declarațiile de avere.

Mai complicat decât atât, - sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți” la asta duce - demnitarii aflați în parteneriate cu persoane de același sex s-ar putea găsi într-o situație inedită. Aceea de a face publică nu doar înclinația, ci și declarația de avere a partenerului. Nu cred că sunt mulți, demnitari sau parteneri de-ai lor, care ar da năvală către o transparență de asemenea proporții.

Totul a început la ministrul Justiției, Tudorel Toader

Să revenim însă la președintele CCR, Simina Tănăsescu, și la afirmația mea din deschidere, aceea că apare rar, dar bine. Bine de tot, adaug. Când am auzit de acest nume într-un important context conspirat? Ne ajută memoria, apoi informațiile conservate în arhiva EvZ.

Să ne reamintim contextul! Se întâmpla joi, 22 februarie 2018. La capătul unui rechizitoriu public, transmis de mai toate televiziunile în direct, în care a făcut-o pulbere, ministrul Justiției, Tudorel Toader, propunea revocarea din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. După un lung șir de acuzații care mai de care mai grave, Toader a cerut președintelui Klaus Iohannis îndepărtarea acesteia din funcție, pentru „comportament excesiv de autoritar, discreționar” și pentru „încălcarea Constituției”.

Klaus Iohannis vs. Laura Codruța Kovesi

După aproape două luni de când ministrul Justiției, Tudorel Toader, îi propusese revocarea din funcție a șefei DNA, perioadă în care Iohannis a mimat preocuparea, îngrijorarea și gândirea, în 16 aprilie 2018, președintele a anunțat că nu va da curs propunerii, arătând că doar de el depinde, pentru că „este o procedură în care ultimul cuvânt îl are președintele”. „S-a gândit, săracul, două luni cum să iasă din colțul în care l-au înghesuit nenorociții ăștia care îi apără pe corupți”, își vor fi spus adepții Justiției făcute cu drujba.

Imediat după anunț, Curtea Constituțională a României a fost sesizată de Guvern, cu privire la conflictul de natură constituțională provocat de refuzul președintelui de a da curs solicitării de demitere. O lună mai târziu, la sfârșitul lui mai 2018, CCR a admis sesizarea formulată de Guvern și susținută în fața Curții de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și a decis cu majoritate de voturi că există un „conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție” a șefei DNA.

Klaus Iohannis s-a făcut că nu are încotro

Totodată președintele țării a fost obligat „să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi”, arătând că „Președintele României nu are competența constituțională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcție inițiată, în condițiile legii, de ministrul justiției”.

După decizia CCR a urmat un nou balet al președintelui, unul menit să-i convingă încă o dată pe naivi că se lasă greu. După ce a mimat suficient, la jumătatea lunii iulie a aceluiași an, 2018, după un comunicat în care a lăsat să se înțeleagă că este încântat de activitatea ei, a anunțat că a semnat decretul de revocare din funcția de șef DNA al Laurei Codruța Kovesi, pentru că, nu-i așa, „într-un stat de drept, hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate”.

În rolul principal al vodevilului, consilierul Simina Tănăsescu

O dată în plus, susținătorii președintelui își vor fi spus că nu a avut încotro, că este un președinte serios, care nu se joacă cu Constituția, și că Laura Codruța Koveși pleacă de la cârma Poliției Politice, poreclită tragi-comic DNA, nu pentru că președintele Iohannis s-a dat peste cap pentru a scăpa de ea, ci pentru că hoții și bandiții au repurtat o victorie asupra Zeiței prin specularea unor „chichițe avocățești”, denumirea dată prevederilor legale, atunci când ele nu convin.

Acesta era contextul în care Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial pe probleme juridice, a intervenit în partitura „N-am încotro, CCR este suveran”. Executat cu virtuozitate de Klaus Iohannis, vodevilul a devenit și mai convingător, grație episodului interpretat împreună cu consilierul Simina Tănăsescu. Să-l revedem!

Judecător CCR amenințat cu revocarea

În vara aceluiași an, 2018, în contextul deciziei prin care CCR i-a oferit lui Klaus Iohannis scuza legală de tip „Nu a avut încotro” de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a relatat public o discuție foarte bizară pe care a avut-o cu consiliera Tănăsescu, la cererea ei și în numele președintelui țării. Mesajul transmis de consilieră în acea ocazie, catalogat de ea însăși drept „o sarcină ingrată”, fără a fi fost unul de amenințare explicită, era construit în jurul ideii de posibilă  revocare de la CCR a lui Lăzăroiu, prin decret al președintelui țării.

Imediat după ce judecătorul constituțional a dat totul în vileag, Administrația Prezidențială a anunțat că Simina Tănăsescu era în concediu și că discuția pe care a avut-o cu Petre Lăzăroiu a fost una privată, fără nicio legătură cu instituția președintelui. Trei zile mai târziu însă, la întoarcerea din concediu, Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial. Cel mai probabil, demisia i-a fost solicitată, pentru că scandalul se întețea.

Recompensa, un fotoliu la CCR, nu s-a lăsat mult așteptată

La acea vreme, totul a părut a fi sacrificarea de către Klaus Iohannis a unui om care a încercat la ordin sau din proprie inițiativă acționarea unei pârghii la CCR, în vederea păstrării Laurei Codruța Kovesi în funcția de șef al DNA. Din toată povestea asta, șleahta adulatorilor lui Kovesi, adică grosul electoratului tefelist vizat de Iohannis, a avut toate motivele să creadă că președintele „a făcut tot ceea ce a putut!”. Odată acreditată această senzație, Iohannis a putut să aștepte liniștit decizia CCR, după care, la fel de liniștit, sub semnul lui „Trebuie să respect Legea, nu am încotro!”, să semneze decretul de revocare al Zeiței Neprihănite din jilțul de șefă a Olimpului Anticorupției. Ceea ce a și făcut!

Această ipoteză potrivit căreia consiliera Simina Tănăsescu a acționat în baza unui scenariu prestabilit a căpătat consistență un an mai târziu, în mai 2019, atunci când președintele Iohannis a numit-o în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Profesorul universitar de drept Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial pe probleme juridice, ajungea la CCR, pe locul lăsat liber la sfârșit de mandat de Petre Lăzăroiu. Astfel, ea îi succeda exact omului din cauza căruia părăsise prin demisie Palatul Cotroceni.

Simina Tănăsescu a reușit să dea vina pe PSD

Alt moment astral al înaltului magistrat? Printr-o combinație nedemnă de anvergura instituției CCR, Simina Tănăsescu a creat senzația că „Anularea Deciziei Biroului Electoral Central privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024” de către CCR, a fost determinată de votul judecătorilor propuși de PSD.

Decizia cu pricina a fost luată cu 5-2. Pentru că doi judecători au lipsit strategic: Simina Tănăsescu (propusă de Klaus Iohannis) și Livia Stanciu (propusă de Kaus Iohannis). Au rămas să mai voteze doar șapte. Pentru admiterea contestației au votat previzibil Marian Enache (propus de PSD), Bogdan Licu (propus de PSD), Attila Varga (propus de UDMR), Cristian Deliorga (propus de PSD) și Gheorghe Stan (propus de PSD). Împotrivă s-au pronunțat Laura Iuliana Scîntei (propusă de PNL) și Mihaela Ciochină (propusă de Klaus Iohannis).

Încă o recompensă, șefia CCR

Chiar dacă nu s-ar fi înregistrat cele două absențe, caz în care nu este greu de bănuit că cele două judecătoare ar fi votat alături de  Iuliana Scîntei (PNL) și Mihaela Ciochină (Klaus Iohannis) consecința votului ar fi fost aceeași, una în favoarea admiterii contestației. Dacă însă votul judecătorului Attila Varga(UDMR) ar fi fost unul de respingere - UDMR-iștii pot fi imprevizibili, iar aranjamentele politice cu ei se pot răsturna la secundă - iar cele două judecătoare ar fi fost prezente, candidatura Dianei Șoșoacă nu ar mai fi fost respinsă.

Cele două judecătoare nu au absentat deloc întâmplător de la ședința CCR. Prin absență, s-a creat impresia că Diana Șoșoacă a fost blocată de PSD. Un an mai târziu, o nouă recompensă: pe 13 iulie 2025, avea să devină Președinte al Curții Constituționale a României.

Simina Tănăsescu, decorată de doi președinți ai Franței

Cea ar mai fi de adăugat? Poate doar faptul că Simina Tănăsescu a fost de doua ori decorată de către Președintele Republicii Franceze. Prima dată, în anul 2011, președintele Nicolas Sarkozy i-a conferit „L'Ordre national du Mérite”. A doua oară, în anul 2018, președintele Emmanuel Macron i-a conferit „L`Ordre national de la Légion d'honneur”. Adică, cele mai importante două ordine ale statului francez.

La o singură întrebare nu am răspuns: Ce i-a cerut Ilie Bolojan președintei CCR? I-a solicitat salvarea sau dărâmarea lui Dominic Fritz? Nu râdeți! A doua variantă, aceea în care neamțul părăsește primăria orașului Timișoara și pe cale de consecință șefia USR, îi deschide lui Ilie Bolojan calea spre anexarea, într-o formă sau alta, a partidului USR. Inclusiv varianta în care ar prelua șefia acestui partid cu care este atât de înrudit ideologic.

Berlinul ce-o zice?

Există și un mare risc în această ipoteză, acela ca Ilie Bolojan să supere Berlinul, cel care a investit atât de mult în pregătirea și legendarea lui Dominic Fritz. Supărare care însă ar putea fi mult diluată de faptul că investiția în Dominic Fritz se dovedește a fi una de un foarte scăzut profit pentru cei care l-au instruit și l-au plasat în spațiul românesc.