Tâmpenimpeniile din manualele de Educație pentru sănătate (II). Secetă mare în cărțile elevilor: apa nu există!

Tâmpenimpeniile din manualele de Educație pentru sănătate (II). Secetă mare în cărțile elevilor: apa nu există!

„Evenimentul zilei” continuă, astăzi, incursiunea în conținutul manualelor care îi învață pe elevi să fie sănătoși, după care studiază aproape 1.200.000 de școlari

Informații livrate doar pe jumătate, sloganuri, șabloane, poze care nu se potrivesc cu textul lecției, exerciții confuze pentru elevi, toate acestea sunt conținute în manualele pentru clasele primare ale disciplinei numită Educație pentru sănătate. Redăm mai jos câteva exemple.

Pericolele lipsei de hidratare

O lipsă majoră pe care o au toate manualele de Educație pentru sănătate - clasele mici - este aceea că nicio lecție nu conține informații despre apa de băut, iar în anii următori lecțiile despre nutriție sunt mai puține (programa școlară recomandă să se insiste în clasele primare). Într- o țară în care jumătate din populație trăiește la sate și se alimentează cu apă din fântână și în care intoxicațiile cu nitriți sunt la ordinea zilei, elevilor nu li se spune clar măcar ce înseamnă apă potabilă și de unde ar putea-o lua. Discuția despre apă este atinsă tangențial în multe manuale în lecțiile referitoare la poluarea mediului. Singurul manual în care scrie trei rânduri despre apă este cel al Editurii Corint pentru clasele III-IV, 2005: „Organismul conține multă apă, de aceea consumul de apă este important. Apa o poți lua din alimentele lichide și din apa de băut”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ce spune medicul că trebuia să scrie în manuale

„Suntem alcătuiți în proporție de 60% din apă. În lipsa ei, nu putem supraviețui nici măcar o săptămână. În consecință, e esențială pentru sănătatea organismului. O treime este furnizată de alimentație, iar restul trebuie să provină din lichidele ingerate: apă, infuzii, ceai, ciorbe, fresh-uri diluate cu apă”, spune dr. Anamaria Iulian, medic și psiholog, specialist în tratamentul obezității.

Dacă nu consumăm minimum un litru de apă pe zi, mai spune specialistul, atunci organismul nu e hidratat corespunzător și se mențin toxinele care ar trebui eliminate, cum sunt de exemplu ureea și acidul uric (substanțe eliminate prin transpirație). Alături de un comportament alimentar corect nutrițional și kilocaloric, elevii ar trebui să primească și informații despre sport și acele activități care îi ajută să dea jos din numărul de kilograme.

10-15% din elevi, obezi sau supraponderali

Cei mai mulți autori de manuale au ales însă să nu lege subiectul sportului de cel al alimentației, preferând un capitol separat, cel al activității și odihnei. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătății, 10- 15% din copiii și adolescenții din România sunt obezi sau supraponderali.

„Subiectul sportului ar merita o discuție separată întrucât multe din școlile românești nu au săli de sport, iar în cele care au nu există dușuri. Plus că orele de sport nu sunt grupate câte două, astfel că până ce se echipează elevul pentru oră, pentru ca apoi să se schimbe din nou, mai rămân 20 de minute de exerciții fizice”, este de părere Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România.

Imaginile, fără legătură cu textul

În manualul pentru clasele I și II, Editura Carminis, 2005, există o lecție intitulată „La cumpărături”.

Ilustrația lecției înfățișează o mamă cu fetița ei, la piață, în fața unei tarabe cu fructe și legume. Textul lecției sună astfel: „De fiecare dată când alege alimentele, mama ei (a Ioanei, fetița care merge cu mama la piață – n.red.) citește termenul de valabilitate al fiecărui produs”. Deduci că mama nu cumpără cu niciun chip prune sau varză cu termene de valabilitate depășite.

Textul continuă și insistă: „Ele (adică mama și fetița ei – n.red.) cumpără numai produsele cu aspect plăcut, aflate în termenul de garanție.”

Trei rânduri mai jos câteva sfaturi pentru copii: „Consumați numai alimente proaspete și igienic preparate” (fără a se preciza dacă acelea congelate sau conservele sunt sau nu periculoase pentru consum, plus că nu li se spune copiilor ce înseamnă preparate igienic).

Texte fără noimă și neterminate

Educație pentru sănătate, clasa a II-a, Editura Aramis, 2011, are trei lecții despre alimente. Cea de-a doua, conține o casetă plină de termeni greu de înțeles– de exemplu, ingrediente sau valoare nutritivă - și care nu sunt explicați nicăieri în timp ce la pagina 34, caseta nici măcar nu se mai termină (foto jos). Ca activitate de portofoliu, elevii sunt invitați să adune informații despre importanța iodului în organism, fără ca lecția de zi să conțină măcar mențiunea despre iod în alimente.

Educație pentru sănătate, clasa I, Editura Aramis, 2011. La lecția 22 elevii sunt invitați să citească mențiunile de pe etichetele unor produse, doar că una din ele are precizări în limba engleză.

Manualele conțin informații care nu au nicio relevanță pentru elevi, în timp ce altele care le-ar fi utile, lipsesc

Cam greu pentru cineva care abia învață bastonașe și liniuțe.

Deși toate manualele invită la o alimentație echilibrată și la evitarea excesului, niciunul nu definește excesul și nu explică simplu și clar de unde începe să fie prea mult. Și în manualele care îi invită pe elevi săși pună în sendviș un mezel, autorii nu le spun acestora care sunt mezelurile sănătoase. „Jambonul, șunca, pastrama, mușchiul file sunt indicate doar dacă au peste 75% carne și nu sunt injectate cu amidon, alături de pâine integrală și legume proaspete”, explică dr. Anamaria Iulian.