Proces de vot/Sursa foto: ipn.md
Din cuprinsul articolului
Dosare de corupție cunoscute, precum cel al lui Dumitru Buzatu sau medicului Nelu Tătaru, riscă să piardă probe esențiale. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, a stabilit, la solicitarea Curții de Apel Alba Iulia, că ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot participa în anchetele DNA doar în cazurile care privesc angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Cu toate acestea, în ultimii ani, DNA a colaborat frecvent cu DGA în investigații care nu implicau personal MAI, ceea ce pune sub semnul întrebării legalitatea probelor administrate.
Riscul uitării cazurilor de corupție
Încă din 2016, Curtea Constituțională a stabilit definitiv că DGA are competența de a interveni împreună cu DNA doar în cauze ce implică personal MAI. Această interpretare a fost reconfirmată recent de ÎCCJ, ca urmare a unei sesizări primite de la Curtea de Apel Alba Iulia.
Impact asupra unor dosare de referință
Decizia ÎCCJ afectează o serie de dosare instrumentate de DNA în care s-a beneficiat de sprijinul DGA dincolo de limitele legale. Printre acestea se află cazul fostului deputat PNL Nelu Tătaru, acuzat de mită sub formă de ouă și găini, dosarul „Portul Constanța” și cel al lui Dumitru Buzatu, fost președinte al Consiliului Județean Vaslui, suspectat de luare de mită, alături de mai mulți manageri de spitale și servicii de ambulanță.
Odată publicată în Monitorul Oficial, hotărârea ÎCCJ va deveni obligatorie pentru toate instanțele din țară. Astfel, probele obținute cu ajutorul DGA în dosare ce nu privesc angajați MAI pot fi anulate ca fiind nelegal administrate, aplicându-se principiul legii penale mai favorabile acuzatului, potrivit Jurnalul.
Cum vor fi tratate aceste cauze
În data de 16 iunie 2025, Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept al ÎCCJ a emis Decizia nr. 8/2025, prin care a admis recursul în interesul legii depus de Curtea de Apel Alba Iulia.
Conform acestei decizii, ofițerii DGA pot desfășura acte de urmărire penală numai dacă sunt desemnați de un procuror competent și exclusiv în dosarele de corupție care privesc infracțiuni comise de angajați MAI.
Această restricție derivă din Ordonanța de Urgență nr. 120/2005, care prevede, la articolul 1, alineatul 2, că DGA are competență doar în cazurile prevăzute de Legea nr. 78/2000 comise de personalul MAI.
Hotărârea va avea caracter obligatoriu pentru toate instanțele de la data publicării în Monitorul Oficial, conform articolului 474, alineatul 4 din Codul de procedură penală.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Dosarul lui Nelu Tătaru – un exemplu concret
Cazul medicului Nelu Tătaru evidențiază problema folosirii ofițerilor DGA în anchete care nu implică personal MAI. DNA a colaborat cu DGA inclusiv în operațiuni sub acoperire în astfel de cazuri, inclusiv pentru demnitari sau foști demnitari, cum este cazul fostului deputat PNL din Vaslui.
Acuzațiile aduse
În decembrie 2024, DNA l-a trimis în judecată pe Nelu Tătaru, în dosarul numit „Ouăle și găinile”. Trei pacienți au fost de asemenea acuzați de dare de mită.
Conform procurorilor, între 3 aprilie și 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist la Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși, Tătaru ar fi primit sume de bani între 50 și 500 lei și diverse produse alimentare de la 45 de pacienți și aparținători, în schimbul îndeplinirii atribuțiilor medicale, precum intervenții chirurgicale, consultări și eliberare de rețete.
Ce urmează în proces
Tribunalul Vaslui urmează să se pronunțe în septembrie. Nelu Tătaru neagă toate acuzațiile de corupție aduse. În urma deschiderii anchetei, i s-a interzis să profeseze în sistemul public, a fost exclus din PNL și retras de pe lista candidaților la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024.
Potrivit unui comunicat DGA din 4 noiembrie 2024, procurorii au instituit control judiciar asupra lui Tătaru. Ancheta a fost sprijinită de ofițerii DGA și de Jandarmeria Română pe parcursul urmăririi penale.
Punctul de vedere al apărării
Avocata lui Nelu Tătaru, Sandra Grădinaru, a declarat că în anchetă au fost implicați polițiști DGA din mai multe județe, inclusiv în operațiuni sub acoperire. Totuși, conform deciziei ÎCCJ nr. 8/2025, probele obținute în acest mod sunt susceptibile de a fi invalidate, întrucât Tătaru nu este și nu a fost angajat al MAI.
Apărătoarea a transmis deja această hotărâre Tribunalului Vaslui, care va soluționa dosarul, subliniind că decizia ÎCCJ va produce efecte după publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce nu s-a întâmplat încă la închiderea ediției. Odată publicată, hotărârea va avea aplicabilitate imediată în toate cauzele similare, în baza principiului legii penale mai favorabile.
Alte cazuri de corupție în care cele două structuri au colaborat
Alte cazuri de rezonanță în care DNA a beneficiat de ajutorul DGA includ anchetele managerului Spitalului Clinic Căi Ferate Craiova, ale șefului Serviciului de Ambulanță Dolj și ale directorului interimar al Spitalului Municipal Rădăuți, acuzați de corupție sau trafic de influență. Totodată, Mariana Cotoi, fost director general al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA”, reținută pentru abuz în serviciu, face parte din această listă.
Lista dosarelor în care s-au folosit ofițeri DGA fără ca persoanele investigate să facă parte din MAI este lungă și include cauze de notorietate precum dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, „Vameșii de la Sculeni și Albița” și dosarul „Portul Constanța”.
Ca urmare a deciziei recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție, toate probele și actele de cercetare penală realizate de ofițerii DGA în dosarele ce nu implică personal MAI vor fi excluse din probatoriu, ceea ce poate afecta semnificativ evoluția și soluționarea acestor cauze.
