Suprafața acoperită cu păduri în Republica Moldova este în creștere constantă. Dacă în 1945 pădurile ocupau 222 de mii de hectare, până în 2003 suprafața acestora a crescut la 355 de mii de hectare. Iar în anul 2023, pădurile au depășit 380 de mii de hectare.

Conform datelor din Cadastrul funciar, fondul forestier total din țară constituie 452 de mii de hectare, adică 13,3% din suprafața Republicii Moldova. Dintre acestea, pădurile propriu-zise ocupă 11,5% din teritoriu.

Zonele cu cele mai multe păduri

Repartizarea pădurilor nu este uniformă în teritoriu. Potrivit Agenției „Moldsilva”:

• 57,7% din păduri se află în zona Centru
• 26,6% în zona Nord
• 15,7% în zona Sud

Zona de sud, în special Stepa Bugeacului, este defavorizată de condițiile climatice – în special de nivelul scăzut al umidității în sol, ceea ce îngreunează dezvoltarea pădurilor.

Plantările depășesc exploatarea: 24 milioane de arbori în 2023

Conform directorului adjunct al Agenției „Moldsilva”, Iulian Cotenco, în 2023 au fost plantați 24 de milioane de arbori, în timp ce au fost exploatați doar 1,7 milioane. Această balanță pozitivă contribuie la extinderea și regenerarea fondului forestier.

Totodată, majoritatea pădurilor – 80,2% – sunt în proprietatea publică a statului. Autoritățile locale (primăriile) dețin 19,2%, iar proprietarii privați doar 0,6%.

Specia cu cea mai mare pondere este salcâmul, care ocupă 33,1% din suprafața împădurită. Cele mai valoroase arborete din punct de vedere ecologic și economic sunt însă cvercineele – stejar, fag, paltin – care ocupă 28,7% din total.

Obstacole și obiective pentru viitor

„Moldsilva” și-a propus un obiectiv ambițios: până în 2032, să extindă și să reabiliteze 145 de mii de hectare de pădure. Riscurile principale pentru atingerea acestui obiectiv sunt legate de condițiile meteorologice extreme provocate de schimbările climatice.

Pentru a reduce aceste riscuri, agenția planifică organizarea campaniilor de plantare, extinderea secțiilor de semănături. De asemenea, recoltarea semințelor forestiere, implicarea specialiștilor silvici și a mediului academic, precum și plantarea speciilor rezistente la umiditate scăzută.