International
Strategie coordonată de Kremlin în Rep. Moldova. Bloc politic pro-rus format la Chișinău pentru alegeri
Igor Dodon şi Vladimir Putin. Sursa foto: Facebook/Igor Dodon
Din cuprinsul articolului
Strategie politică. Înscrierea partidelor în alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, programate pe 28 septembrie 2025, aduce în prim-plan o alianță controversată. Menită să declanșeseze un haos.
Pe 22 iulie, patru formațiuni politice cu orientare pro-rusă – Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Inima Moldovei (Irina Vlah), Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev) și Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin) – au anunțat crearea unui bloc electoral comun.
Pe 3 august, Comisia Electorală Centrală a înregistrat oficial blocul, deocamdată fără PCRM, care s-a alăturat ulterior. Scopul declarat: unirea forțelor pentru a obține un scor suficient care să le asigure o majoritate parlamentară.
„Blocul nostru își propune restabilirea relațiilor strategice cu Rusia și oprirea intereselor străine și ale NATO în Republica Moldova”, a declarat Igor Dodon, președintele PSRM.
Strategie coordonată de Kremlin
Analiștii politici consideră că noul bloc este parte a unei strategii coordonate de Kremlin pentru deturnarea parcursului european al R. Moldova.
Liderii alianței au legături consolidate atât cu Găgăuzia (prin Irina Vlah), cât și cu regiunea transnistreană, unde Dodon l-a numit, în 2020, pe Vadim Krasnoselski drept „președinte al Transnistriei”.
Intervenția justiției în cazul Șor
În paralel, Curtea de Apel Centru a respins, pe 30 iulie, cererea depusă de Vasile Bolea și patru partide apropiate de fugarul Ilan Șor – „Renaștere”, „Șansă”, „Victorie” și „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” – de a forma un bloc electoral. Motivul: implicarea lui Șor, al cărui partid a fost declarat neconstituțional în 2023.
Investigații jurnalistice au arătat că Șor continuă să aibă legături financiare cu Rusia. În septembrie 2024, Rise Moldova a dezvăluit că Promsviazbank, o bancă rusească, a creat la Moscova compania „А7” împreună cu Șor, acesta fiind beneficiar majoritar (51%).
Sprijin electoral în sud și la Bălți
Sondajele recente indică faptul că blocul pro-rus ar putea acumula între 20% și 30% din voturi, bazându-se în special pe electoratul din Găgăuzia, sudul țării și municipiul Bălți, unde populația rusofonă este majoritară.
Riscurile unei guvernări pro-ruse
Venirea la putere a acestui bloc ar putea avea mai multe consecințe, scrie Ziarul de Gardă de la Chișinău:
Blocarea integrării europene, prin stoparea reformelor cerute de Bruxelles și apropierea de Uniunea Economică Eurasiatică.
Capturarea statului, prin subordonarea justiției și reabilitarea oligarhilor și fugarilor.
Slăbirea relațiilor cu Occidentul, cu risc de suspendare a sprijinului financiar.
Intensificarea propagandei pro-Kremlin, inclusiv reintrarea canalelor media rusești.
Reînvierea dependenței energetice de Rusia, cu riscul șantajului prin Gazprom.
Instabilitate regională, prin tensiuni în Găgăuzia și Transnistria.
Concluzie
Astfel, alianța formată de Dodon, Voronin, Tarlev și Vlah, cu susținere directă sau indirectă din partea lui Ilan Șor și a Kremlinului, reprezintă o provocare majoră pentru actualul curs pro-european al Republicii Moldova.
Alegerile din septembrie vor testa nu doar forța acestui bloc, ci și reziliența societății moldovenești în fața unui nou val de propagandă și influență rusească.
