Social
Specia dispărută din România în anii '50 a revenit în 2026. Ce efecte are asupra ecosistemului
Din cuprinsul articolului
După dispariție din anii '50, vulturii suri revin oficial în România prin reintroducere în Făgăraș. Primele 25 de păsări aduse din Spania în martie 2026. Ce înseamnă asta pentru ecosistem și biodiversitate.
Pe 9 martie 2026, în voliera de aclimatizare de pe Vârful Căpitanu, lângă comuna Rucăr din județul Argeș, s-a întâmplat ceva ce mulți credeau imposibil: primele 25 de exemplare de vultur sur (Gyps fulvus) au fost transferate din Spania în România.
După mai bine de 70 de ani de absență din fauna țării – ultimele observații confirmate datează din anii 1940–1950 –, această specie emblematică revine prin reintroducere activă. Nu e o migrație spontană, ci un proiect ambițios al Fundației Conservation Carpathia, în parteneriat cu Vulture Conservation Foundation și comunități locale din Argeș.
Caracteristicile vulturului sur
Vulturul sur, una dintre cele mai mari păsări de pradă din Europa, cu anvergura aripilor de până la 2,8 metri, a dispărut din Carpați din cauza otrăvirilor intenționate (cu momeli pentru lupi și urși), vânătorii excesive și pierderea habitatelor cu animale moarte naturale. Rolul său ecologic era esențial: ca necrofag, curăța rapid carcasele, prevenind răspândirea bolilor și menținând echilibrul în lanțul trofic. Absența lui a creat goluri în ecosistem – carcasele se descompun mai lent, atrag prădători oportuniști și cresc riscul de epidemii la animale sălbatice și domestice.
Proiectul a început cu pregătiri de ani buni: voliera de aclimatizare la 1.150 metri altitudine, construită special, oferă păsărilor un spațiu sigur pentru adaptare la condițiile locale – zbor, hrană naturală (carcase controlate) și socializare. Păsările, tinere (sub 5 ani), provin din populații sănătoase din Spania, unde specia e stabilă datorită programelor similare de conservare. După o perioadă de aclimatizare (câteva luni până la un an), vor fi eliberate treptat, cu monitorizare prin GPS și inele de urmărire.
De ce tocmai acum și în Făgăraș?
Munții Făgăraș oferă condiții ideale: stânci abrupte pentru cuibărit, zone vaste cu pășuni și prezența altor specii de necrofage (cum ar fi corbi, vulpi). Fundația Conservation Carpathia, care restaurează ecosisteme în zonă din 2009, vede reintroducerea ca parte dintr-un plan mai larg de rewilding – refacerea lanțului trofic complet, inclusiv întoarcerea altor vulturi (cenușiu, bărbos) în viitor. Proiectul e susținut și de parteneri locali (comunele Rucăr, Lerești, Valea Mare Pravăț) și ING Bank România, care finanțează infrastructura.
Conform anunțului oficial de pe site-ul Fundației Conservation Carpathia, planul prevede aducerea a 18–22 de exemplare anual timp de 5–6 ani. Primele perechi ar putea forma cuiburi în 3–4 ani, iar primele pui în 4–5 ani. O populație stabilă, auto-susținută, ar putea apărea în 8–10 ani – un proces lent, deoarece vulturii sur trăiesc 30–40 de ani și se reproduc târziu (după 5–7 ani).
Munții Carpați. Sursa foto: wikipedia
Impact ecologic, de la curățenie la echilibru întreg
Reîntoarcerea vulturului sur nu e doar un simbol – e o piesă cheie în puzzle-ul biodiversității. Ca „reciclatori naturali”, vulturii elimină rapid resturi organice, reducând proliferarea bacteriilor și paraziților. În absența lor, ecosistemele suferă: carcasele atrag mai mulți prădători mici, iar bolile se răspândesc mai ușor la oi, capre sau chiar oameni. Studii europene arată că populațiile stabile de vulturi scad riscul de epidemii la animale sălbatice cu până la 30–40%.
Proiectul include și măsuri anti-otrăvire: colaborare cu fermieri, campanii de educare și monitorizare strictă. Succesul depinde de acceptarea locală – păstorii trebuie să înțeleagă că vulturii nu amenință turmele vii, ci ajută la gestionarea carcaselor.
Provocări și speranțe pentru viitor
Nu totul e roz. Vulturii sunt vulnerabili la electrocutare pe stâlpi, coliziuni cu vânt, otrăviri accidentale și schimbări climatice care afectează hrana. Succesul depinde de monitorizare continuă și implicare comunitară. Dacă primele păsări supraviețuiesc și se reproduc, România ar putea avea din nou o populație viabilă în Carpați – un pas uriaș spre refacerea unei sălbăticii pierdute.
În 2026, acest moment istoric arată că natura poate reveni dacă intervenim inteligent. Vulturii suri nu sunt doar păsări mari – sunt gardieni ai echilibrului, iar întoarcerea lor e o victorie pentru biodiversitate și pentru noi toți.
